Ziua în care sărbătorim munca
Întâiul mai muncitoresc
Românii (unii dintre ei) profită în aceste zile de minivacanța „acordată” cu multă generozitate de guvern. Se bulucesc pe litoral în căutarea distracției, uitând că țara e în prăpastie. Nimănui nu-i pasă că Dragnea și prietenul său Tăriceanu fac ce vor cu România. Mici și bere să fie, că de-aia e întâi mai.
Ce dacă țara se duce de râpă? Noi să fim sănătoși și la pungă groși! Ce mai contează că unii fac ce vor cu viitorul nepoților noștri? Amata de conțopiști ce a ocupat birourile patriei trebuie întreținută fiindcă asigură bunăstarea tuturor, nu-i așa?
Mai contează că părinții noștri mor cu zile prin spitale sau că vlăstarele patriei vin de la școală mai needucați decât atunci când s-au dus? Școala ne strică copiii, spitalele ne omoară pe toți în loc să ne vindece, politicienii ne fură până și viețile și noi ne bucurăm de trei mici și-o bere pe plaja de la Vama Veche…
Mai contează că autostrada soarelui e plină de gropi sau că trenul Călor Ferate Române are nevoie de șase ore ca să ajungă de la București la Constanța? Nu prea.
Tot ce contează e că prima zi de mai e sărbătoarea muncii. Ziua internațională a muncii…
Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)
3 comentarii la “Ziua în care sărbătorim munca”
Well, eu unul nu fac parte dintre “unii dintre ei“, motiv pentru care eu am sarbatorit prin… munca. Si nu va fi ultima “exceptie” de genul. Niste mititei am aruncat si eu pe gratarul din bucatarie (desi sunt la regim!), dar asta numai dupa-amiaza, asa mai spre seara, pe la “spartul targului” (aka la final de program). Iarba verde o aveam in vreo cateva ghivece, la fereastra din bucatarie.
C-asai pe plantatie la privat…
La boieri… pardon, am vrut sa zic la bugetari, e bine: salarii bugetari (NET!) martie 2018
Bag de seamă că am pierdut un „i” printre șinele Căilor Ferate Române, da’ nu- mare bai. Oricum (cu sau fără acel „i”) trenurile tot așa de „repede” ajung la destinație…
Ce-au „i”-urile astea cu mine? Nu-i mare bai am vrut să tastez…