Vorbesc ca să mă aflu-n treabă…
Pășunea subvențiilor de la APIA e grasă, domnilor…
Motto:
„Un´- te duci tu, mielule?
La pășune (de subvenții), domnule!”
Știu că vă plictisesc cu scrierile mele, dar nu mă lasă condeiul să nu scriu ce mă doare. Prin urmare, o fac…
Când scriam mai deunăzi că domnul primar ne crede proști, chiar vorbeam serios. De fapt, toată clasa politică ne ia de fraieri. Dar haideți să o luăm pe îndelete…
Primarul despre care vorbesc (mă rog, scriu) își „exercită” al treilea mandat pe seama prostiei noastre (la consăteni mă refer), tăind și spânzurând ca pe propria moșie. Consiliul Local (între noi fie vorba, tot noi l-am ales) e pentru el doar o adunătură de indivizi ce ridică din reflex mâna, fără să întrebe de ce. Și-i dau dreptate.
Gata cu introducerea, trec la subiect. Am în față două declarații de avere ale acestui tovarăș (cei interesați le pot vedea pe www.primariagarnic.ro ). În afară de „neglijența” că una dintre casele lui a dispărut subit din declarații mi-a atras atenția faptul că a vândut pe 7000 de euro cealaltă „casă de vacanță” unei domnișoare. Numele ei nu ar fi relevant în condițiile unei tranzacții normale între doi cetățeni.
Dar, când numai după o lună de zile Consiliul Local (prin hotărârea nr. 41/05.06.2014) aprobă închirierea unei suprafețe de 88,81 hectare din izlazul comunal taman aceleiași domnișoare (Mândruț Adelina Patricia pe numele ei) domiciliate (ia ghici?) tocmai în casa vândută de primar în urmă cu o lună (între noi fie vorba, o casă ce nu există de fapt, e doar o ruină), eu zic că miroase rău (ce zic, pute de-a dreptul) a corupție…
Las de-o parte realitatea că contractul (iar am comis o cacofonie) de închiriere făcut public pe site-ul primăriei nu are număr și nu e semnat decât de primar.
Despre cele „406 de animale din specia ovine” (pomenite în contract) ce trebuiau să pășuneze pajiștea închiriată ipotetic ce să mai spun? Nu le-a văzut nimeni în afară de primar și domnișoara Mândruț (nu cred că mai are sens să mă întreb ce legături de rudenie există între domnul primar și pomenita domnișoară).
Faină afacere: plătești 175 de lei pe hectar și încasezi de la APIA vreo 300 de euro fără să fie nevoie să păzești oile!…
E grasă pășunea banului public atâta vreme cât măgarii ca mine rag în zadar. Dar nu vă fie teamă: într-o bună zi va deveni „groasă” și-apoi „mititică”.
Iertați-mi prea multele paranteze și ghilimele…
Autor: Francisc Bouda – (Guest Post) – (dupăamiază de duminică, 22.11.2015)
4 comentarii la “Vorbesc ca să mă aflu-n treabă…”
Astia sunt “baietii destepti” din agricultura… Ce mai, e plina Romania de baieti destepti, in toate domeniile. La cati “baieti destepti” (adevarate “genii”) avem pe aici, ar fi trebuit sa depasim SUA in cei 26 de ani de dupa Revolutie!
HCL are nr. 41/05.06.2014. Mea culpa…
Ca să mă fac mai bine înțeles, precizez că pe domnișoara Patricia nu a văzut-o nimeni vreodată prin comună. Și nici turma de mioare pe pășunea închiriată. Adelina trăiește bine-mersi pe la Timișoara bucurându-se de subvențiile APIA încasate iar noi, contribuabilii locali, ar trebui să ne bucurăm că Primăria Gârnic a făcut o afacere bună. Mai dăi încolo pe fermierii comunei cu tot cu vacile lor, dacă n-au știut să „liciteze”!
Trebuie să mai punctez o chestie: la alegerile locale din 2012 primarul a fost ales și cu cele peste 40 de voturi date de alegătorii ocazionali și anonimi, „domiciliați” în cele două „case de vacanță” ale candidatului. Nimeni nu și-a pus la vremea respectivă întrebarea: cum naiba pot locui atâția oameni în doar două case? Uite-așa ne alegem noi liderii: mai o mumie chemată la vot de tovarășul Dragnea, mai un necunoscut devenit peste noapte consătean…
Aveți dreptate, domnule Cristian: „băieții deștepți” din toate domeniile fac ce vor mușchii lor cu țara (cică a) noastră. Începând cu primul ministru și terminând cu primarul celei mai mici comune a patriei. Iar noi ce facem? Ascultăm manelele „cântate” de Guță și alegem cu repetiție răul mai mic, sperând că Dumnezeu ne ferește de răul cel mare (personal, sunt sceptic în ceea ce privește gradele de comparație ale răului) și binecuvântează propria noastră alegere…
Să nu-mi spuneți că nu știți vorba aia populară („ce-și face omul cu mâna lui, lucru manual se numește”), că nu vă cred. Facem asta de 25 de ani și nu ne doare mâna cu care aplicăm ștampila pe buletinul de vot. „Băieții deștepți” chiar se pricep la manipulare. Și au „material”, nu glumă…
Ca să nu mai spună cineva că autoritățile locale nu-și fac treaba, vă prezint o scurtă cronologie a „evenimentelor”, cu mențiunea că toate ședințele onorabilului Consiliu Local Gârnic (în care au fost adoptate hotărârile în cauză) au fost convocate de îndată:
• 04.04.2014 – C.L. adoptă H.C.L. nr. 15, privind „regulamentul” de pășunat
• 05.05.2014 – Mândruț Adelina cumpără de la primarul Tismănariu casa cu nr. 106
• 12.05.2014 – Adelina își înregistrează exploatația agricolă în Registrul Național al Exploatațiilor (RO 0529180113)
• 23.05.2014 – C.L. aprobă H.C.L. nr. 35, referitoare la închirierea prin licitație publică a pășunii
• 03.06.2014 – Primăria Gârnic întocmește procesul-verbal nr. 454 privind rezultatele licitației
• 05.06.2014 – C.L. adoptă H.C.L. nr. 41 privind închirierea celor 88 de hectare din pășunea comunală.
Ziua de 03.06.2014 a fost un adevărat tur de forță al autorităților implicate: s-au depus ofertele, au fost deschise, s-au solicitat (sau nu?) clarificări privind oferta, a fost întocmit raportul procedurii și a fost semnat procesul-verbal în baza căruia consilierii au ridicat mâna două zile mai târziu.
Dacă nu mă credeți, citiți calendarul proceduri din H.C.L. 35/23.05.2014.
Eu cred că pute rău a corupție! Unde sunteți, dragi procurori!…