Vă mai amintiţi de Holocaust!?

BWywN4N Vă mai amintiţi de Holocaust!?

Imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial şi după fenomenul numit Holocaust, care a însemnat uciderea în masă a aproximativ şase milioane de evrei, o nouă etapă pentru populaţia de religie iudaică a însemnat emigrarea masivă spre Palestina… La începutul anului 1940, în România erau peste 800.000 de evrei, iar cei care au supravieţuit catastrofei provocate de nazişti erau decişi să-şi înceapă o nouă viaţă, “în spiritul regenerării poporului evreu“. Conform conducătorului spiritual al evreilor din România din acea perioadă, Alexandru Şafran, populaţia a dorit extraordinar de mult să plece din acele locuri în care a înfruntat multe greutăţi.

Evreii din România care au supravieţuit după Şoah (n. a. termenul ebraic pentru catastrofă, preferat de evrei celui de holocaust, care înseamnă jertfire) şi-au întors privirile şi inima de-acum înainte către Sion. Deşi unii dintre ei doreau să-şi recupereze măcar o parte din bunurile lor confiscate, în principal idealul lor rămânea Eretz Israel. Lezaţi, răniţi în carnea şi sufletul lor, ei doreau să părăsească cât mai repede cu putinţă locurile unde suferiseră atât. Mulţi au renunţat la dreptele lor revendicări, căci, repede înşelaţi şi dezamăgiţi, au înţeles că nu o vor scoate la capăt“, scria Alexandru Şafran în memoriile sale. Acest fenomen al emigrării masive a populaţiei evreieşti a însemnat de fapt reducerea aproape în întregime a locuitorilor evrei din România. “A redus, în cele din urmă, aproape la zero populaţia evreiască din România, încheind, în fapt, un capitol de istorie a acesteia, a influenţat dinamica socială şi economică a României prin schimbarea radicală a unui anume peisaj, în care evreii fuseseră o componentă nu lipsită de importanţă. De asemenea, a influenţat semnificativ relatiile internaţionale ale României (cu Israelul în primul rând, dar şi cu Occidentul, cu statele arabe sau cu URSS) “, spune Liviu Rotman, în lucrarea „Evreii din România în perioada comunistă. 1944 – 1965″.

La începutul anului 1947 trăiau în România 428.312 evrei, dintre care 84.8 % în mediul urban şi numai 16.934 în mediul rural – afirma profesorul vrâncea Angel Tîlvăr Dintre aceştia, până în luna iunie a acelui an erau înscrişi deja pentru emigrarea în Palestina aproximativ 150.000 de evrei, lista fiind una cu tendinţe de creştere. Emigrarea nu a avut loc doar în Palestina, ci foarte mulţi evrei au plecat în Statele Unite ale Americii sau în ţări de pe continentul american, precum Columbia.

“În anul 1947, numărul total al celor plecaţi este estimat la circa 30.000, după cum urmează: 3.500 în septembrie şi 14.000 în decembrie (ambele transporturi pe cale maritimă), 500 copii în Olanda (de acolo urmând a fi trimişi în Palestina), 2.000 plecări individuale şi 10.000 plecări ilegale. Este cazul şi evreilor din comunităţile vrâncene care au obţinut aprobări pentru emigrarea în Palestina sau în alte state. Pentru evreii rămaşi, prioritar era să-şi revină la normalitate şi să se redreseze economic, lucru care nu s-a întâmplat, pentru că în anul 1948 a intervenit, cum se stie, naţionalizarea, care i-a lovit direct. Prin urmare, crearea statului Israel, pe 14 mai 1848, a însemnat pentru populaţia de religie mozaică o nouă şansă de a începe viaţa de la capăt. Între 1948 şi 1995, au existat nu mai puţin de opt perioade de emigrări, cea mai consistentă fiind cea din perioada 1948-1950. „Desfăşurată pe etape, ca un fenomen complex cu implicaţii majore, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, emigrarea evreilor români a oferit României comuniste o şansă unică, deschiderea spre Occident, beneficii cu implicaţii majore, atât pe plan economic, dar şi posibilitatea de a-şi face cunoscute principiile de politică externă. Chiar dacă a cunoscut fluctuaţii, în funcţie de contextul politic extern, de anumite conjuncturi interne, emigrarea spre Israel s-a desfăşurat aproape fără întrerupere până la sfârşitul perioadei comuniste şi, bineînţeles, şi după 1989.

Ce a însemnat pentru România Holocaustul cat si migraţia evreilor după Al Doilea Război Mondial? Holocaustul a însemnat uciderea a milioane de evrei, fără un motiv anume. Cauza tragicului eveniment este încă o nedumerire. Neimplicarea oamenilor, spălarea pe creier, nebunia, frica sunt doar câteva aspecte care au dus la moartea atâtor oameni nevinovați, printre care și 1, 5 milioane de copii. 1, 5 milioane… de copii morți! Holocaustul s-a întâmplat. O buna parte din acestea am aflat inca de pe vremea cand, prin anii ‘950 eram elev la Tg Neamt, oras moldav in care populatia evreiasca detinea un loc insemnat. Dovada, intre altele, chiar si existenta pe vremuri a unui carier al evreilor

Alte amanunte si in cartea “Tg. Neamt – file de istorie” dar si-n cupletul semnat de Aurel Storin, publicat in revista “Realitatea Evreiascã” din Bucuresti – recitat candva in Israel, de actorul Florin Piersic…

In viata asta, potrivitã
Pentru borfasi, pentru haimani,
Mi-ai dat o mânã de prieteni
Si-o lume-ntreagã de dusmani!

Poti sa fii hot, pungas, ministru,
Te-njurã lumea sau te ceartã,
Dar dacã esti cumva evreu,
O viatã-ntreagã nu te iartã!

Poti fi mai bun, mai învãtat
Si mai cinstit, cã nu e greu,
Dar porti teribilul pãcat
Cã, pur si simplu, esti evreu… .

Sar imbecilii sã te rupã!
Te-njurã ziarele ades!
Te-ar sfâsia si când te pupã!
De asta, Doamne, m-ai ales ?

In viata asta, potrivitã
Pentru borfasi, pentru haimani,
Mi-ai dat o mânã de prieteni
Si-o lume-ntreagã de dusmani!

Poti sa fii hot, pungas, ministru,
Te-njurã lumea sau te ceartã,
Dar dacã esti cumva evreu,
O viatã-ntreagã nu te iartã!

Poti fi mai bun, mai învãtat
Si mai cinstit, cã nu e greu,
Dar porti teribilul pãcat
Cã, pur si simplu, esti evreu… .

Sar imbecilii sã te rupã!
Te-njurã ziarele ades!
Te-ar sfâsia si când te pupã!
De asta, Doamne, m-ai ales ?

De mii de ani nu avem pace
Ne mor copiii in rãzboi
Si n-avem liniste de-o viatã!
De asta ne-ai ales pe noi ?

Am vrut si noi putin “shalom”
Cuvânt rostit atât de des.
Dar pacea noastrã cu vecinii
N-ai avut timp s-o fi ales.

De câte ori ai vrut, destinul
Ne-a jucat viata la noroc.
Doamne, puteai s-alegi pe altii
Si nu ne supãram deloc!

Antisemitii se agitã,
Urlã bezmetic orice vrei
Se-ncarcã lumea de prostie
Si se descarcã pe evrei.

Avem atâtea premii NOBEL
Si mari artisti sub steaua ta,
Dar nimeni nu ridicã glasul
Când ne injurã o haimana!

Poate cã lumea joacã teatru,
Privesc la cer si vãd noroi,
Sunt generosi cu orisicine
Si democrati! Dar nu cu noi…

Când undeva le merge rãu,
Când ageamiii fac luminã
Si nu au bani si mor de foame,
Numai evreii sunt de vinã.

Când se mãnâncã între ei,
Când se omoarã frati cu frati,
Sãracii – ei n-au nici o vinã,
Numai evreii-s vinovati!

Suntem copiii tãi, o Doamne,
În casa ta intrãm smeriti,
Si atunci de ce ne lasi în lume
Pe mâna unor trogloditi ?

Dece-i înduri pe asasinii
Cei fãrã lege, fãrã minte,
Amarnic sã ne pângãreascã
Pânã si sfintele morminte?

Cu noi se rãfuiesc într-una
Intelectuali si derbedei,
Dar ce-au cu mortii nostri, Doamne?
Ce vina au cã-s morti evrei?

Tot ce se-ntâmplã-n lumea asta
Catastrofal si ne-nteles
E doar si doar din vina noastrã!
De asta, Doamne, ne-ai ales?

Ei pot sa facã tot ce vor!
Sã poarte zvastici, cãsti sau fes!
Noi n-avem nici-un drept pe lume?
De asta, Doamne, ne-ai ales?

Se uitã acru-n pasapoarte,
La vãmi ne puricã ades.
Noi doar suntem “afaceristii”!
De asta, Doamne, ne-ai ales?

De asta ne-ai adus pe lume?
De asta ne-am crescut copii?
Sã tremurãm pentru secunda
Ce Tu ne-o dai pentru-a trãi?

Tu ne-ai dat multe lacrimi, Doamne.
Ne-ai dat nevoi si griji si stress.
DAR TU NE-AI DAT SI ISRAELUL!
SI PENTRU ACEASTÃ FERICIRE
TODÁ RABÁ CÃ NE-AI ALES!!!! DUMNEZEU

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Categorie articol [ Guest Post, Istorie ]
Tagged with: [ , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

14 comentarii la “Vă mai amintiţi de Holocaust!?”

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 8:35   [#1]

    E bun articolul (ai văzut: iar ți-am dat notă de trecere?), prietene Marc, dar exclamația întrebătoare din titlu nu se prea potrivește. Cine să-și mai aducă aminte de Holocaust? Au trecut 80 de ani de atunci… Poate doar tovarășul Iliescu…

    Cupletul semnat de Aurel Storin (n-am auzit de acest autor până acum, da’ promit că mă informez) e fain, însă nu pricep de ce ai repetat primele patru strofe.

    Hai noroc și-o bere, că e sâmbătă Marcele!

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 8:45   [#2]

    Abia după ce am „dat” pe Wikipedia m-am prins cât de prost sunt. Eu, care credeam despre mine că sunt deșteptul pământului…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 11:30   [#3]

    Ghinion…

    („biepigramă” în grai bănățenesc)

    Șe să viedzi, mare năcaz:
    Înăince ge amiaz
    Mă gângeam să beu o bere
    Da’ la bert e-nchis, mă vere.

    Lacătu’ atârnă-n ușă
    Șî n-am șe turna pră gușă.
    Șî-uice-așa-i musai să spui
    Pohta atârnată-n cui/i>

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 11:45   [#4]

    Noroc?

    Nu-i nimic. Ge astă sară
    Treșem la ora ge vară
    Șî ne geșceptăm, cumince,
    Cu o oră înăince…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 11:57   [#5]

    Trei culori cunosc pe lume

    (e clar că lipsa berii mă afectează iremediabil)

    Roșu, galben și albastru
    Este-al nostru tricolor…
    Roșu-a fost, galben e-acuma
    Și albastru-n viitor.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 12:22   [#6]

    Vorba lu’ Costică Tănase:

    Rău a fost cu „was is das”
    Da-i mai rău cu „davai ceas”
    De la Nistru pân’-la Don
    Davai ceas, davai palton
    Davai casă și moșie
    Harașo tovărășie.

    Lozincă din anii ‘90…

    Iliescu președinte
    C-a fost bine înainte!
    De-aia unii dintre noi
    Tot dă ceasul înapoi.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 14:58   [#7]

    Mărturisire
    (sau spovedanie, dacă vreți)

    Hai să zic una pe bune:
    Nu am „inșpirațiune”
    Atunci când nu văd (măcar)
    O bere și un pahar…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 15:14   [#8]

    Întrebare (a câta oare?)

    Un vecin se întreba:
    Care-i cea mai lungă zi?
    Ziua-n care nu poți bea
    Bere oricât ți-ai pofti
    Îi răspunse cineva…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 15:53   [#9]

    Rezolvare

    Iaca, nu-i prea mare bai
    Să bei bere când nu ai:
    Te duci fără să se știe
    La butoiul cu răchie.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 16:02   [#10]

    Realitate

    Așa-i la noi, în Banat:
    Nima nu s-o îmbătat
    Cu o holbă de răchie
    Făr’-să scrie poezie…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 16:18   [#11]

    Te-am plictisit, Marcele? Încă nu? Mai ia una:

    Fotbal pe pită

    Cică jocu’ ăsta-n iarbă
    Face mulțimea să „fiarbă”…
    Unii, fie-mi cu pardon,
    „Fierb” degeaba pe gazon.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 16:33   [#12]

    România-Ungaria, under 21

    Cică (!) când ești favorit
    N-ai voie să dai cu flit.
    Însă nimeni nu te oprește
    Să câștigi pe românește…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 16:57   [#13]

    Românisme…

    De când ne știm știut-am ce-i aia descurcatul
    Și poate că de aia ne place astăzi blatul.
    Cuminți ne plecăm capul, exact cum face-o oaie
    Ce știe că-aplecatul nici sabia nu-l taie…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 27 martie 2021, 17:22   [#14]

    Ultima „epigramă”

    Spui ce crezi, o spui în rime
    Crezând că-o mare „puțime”
    Va crede peste un an
    Că e fain blogu’ lu’ Dan…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?