Timpul, eterna problemă…

nicolae ceausescu si ion iliescu Timpul, eterna problemă...

Criză de timp…

M-am tot jucat cu viața crezând ca un copil că jocul poate dura o veșnicie. Miuța de-altădată, jucată la colțul străzii, s-a dovedit un meci pierdut. Arbitrul își privește cronometrul și fluieră sfârșitul jocului. Mai contează, oare, că am jucat frumos dacă am pierdut?

Am crescut la coada vacii cu cravata de pionier la gât. Șoim al patriei nu țin minte să fi fost. După bacalaureat am devenit secretarul organizației locale a tineretului comunist din satul natal (sună cam șod, da‘ în vremurile alea așa se numea șefu‘ de gașcă: secretar, nu ca acu‘ președinte) și membru al mărețului Partid Comunist Român, în vara lui ’89.

Sunt și eu un oportunist, iertați-mă de mai aveți iertare…

Tovarășii mei de drapel s-au lepădat ca Iuda de Isus și au scos în afara legii partidul care m-a crescut, tocmai când era să devin un cadru de nădejde al construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Nici azi nu pricep de ce partidul (Ceaușescu, România, vă mai aduceți aminte?) a încredințat conducerea unei organizații sătești unui tânăr (pe vremea aia) ca mine, cu origini nesănătoase, născut într-o famile de chiaburi.

Vreme trece, vreme vine, vorba lu’ bădia Mihai. De rupi din codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea. Și, mai ales, ce le pasă haiducilor sălășuiți în codru?

Dragnea și prietenii lui au reușit să „întineze” (după ce Iliescu le-a „dezîntinat”) idealurile socialismului. Iar noi (de ce naiba generalizez?) am pus vârtos mâna în ajutor.

Socialismul a învins, tovarăși! Ce să mai spună un comunist ca mine? Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România, în frunte cu mult-iubitul ei conducător! Nu la Iohannis mă refer (ăsta până face un pas și scoate o vorbă ne apucă bicentenarul), ci la Dragnea.

Cumintenia Pamantului Mutenia Klaus Iohannis Timpul, eterna problemă...

Deci (ca să fac economie de timp) să ne trăiești tovarășe Dragnea. La anu’ și la mulți ani! Poate devii și matale scriitor…

Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)

iliescu ponta dragnea Timpul, eterna problemă...

Categorie articol [ Guest Post, Politica, Vocea poporului ]
Tagged with: [ , , , , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

5 comentarii la “Timpul, eterna problemă…”

  • ... a scris la 18 ianuarie 2018, 22:24   [#1]

    Eu am rămas de-a dreptul surprins de atitudinea președintelui Klaus Iohannis. Indiferent de ce afirmă public PNL-ul la această oră (în încercarea de a-l “scuza” oarecum pe Iohannis pentru numirea fără obiecții a noului prim-ministru-marionetă), în ochii mei Iohannis și-a pierdut orice urmă de credibilitate, a demonstrat că este un președinte fără “cojones”! Vrea doar un mandat liniștit în care să nu fie deranjat prea mult și eventual speră și la un al doilea. Doar că -- sper eu -- cred că Iohannis va avea o mare surpriză la viitoarele prezidențiale! Nu contest faptul că Iliescu și Băsescu au avut și au păcatele lor, însă e o diferență uriașă de calibru între oricare dintre aceștia și… Iohannis. Pe cât de “mare” este “fizic” pe atât este de mic ca atitudine pe lângă cei doi foști președinți ai României enumerați mai sus.
    Am avut cu totul și cu totul alte așteptări de la Iohannis… personal, m-a dezamăgit profund! Ca om de stat mi-am dat seama că este mic, mic de tot, minuscul de-a dreptul!

    Cât despre partea ailaltă (PSD & toată gașca lor), nu mă mai mir deloc. M-aș mira doar dacă vreodată ar deveni un partid de oameni integri! Aia ar fi anormal la PSD! Ce fac ei acum și ce-au făcut până acum, pe mine unul nu mă mai miră deloc, nici nu mă aștept de la ei la altceva decât de la ce știu ei să facă: modificat legi în favoarea lor, numit neamurile și prietenii în funcții, apărat colegii de partid împotriva justiției -- aduceți-vă aminte de celebrele “ziduri” din membrii PSD (la propriu!) făcute de multe ori prin diverse locuri din țară, pentru a-și apăra colegul de partid ce era urmărit penal și urma să vină poliția să-l salte…

    Mi-e greață deja de toată clasa politică din România, din acest punct de vedere suntem o țară fără speranță…

  • ... a scris la 19 ianuarie 2018, 7:15   [#2]

    Frăția hoților, ce mai….

  • ... a scris la 19 ianuarie 2018, 8:51   [#3]

    E plin netul de părerea că Iohannis a procedat „ca un mare strateg”, Dane.

    Să-mi cu iertare, dar eu nu sunt de acord. A procedat ca un laș, dacă ținem seamă că are (sau avea) în spate 6 milioane de români. Și eu sunt foarte dezamăgit de prestația lui…

  • jpm
    ... a scris la 19 ianuarie 2018, 14:45   [#4]

    Buna ziua, mi-a placut articolul si comentariile.
    Dupa parerea mea, D-l Presedinte si-a rupt al doilea picior la “scaun”
    Si mie imi este greata.

  • ... a scris la 20 ianuarie 2018, 23:01   [#5]

    Suntem trei. Pân’ la 20 de milioane mai e…

Adaugă un comentariu

:) :d :)) =)) :| :( :(( #-o :-? :-w /:) :o :-j :peace: :x :-bd :-q :yes: :no: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?