Despre teoria creșterii economice bazate pe consum…
Consumați fraților…
Despre teoria creșterii economice bazate pe consum…
- părerea mea -
Tot felul de specialiști în economie își dă cu părerea (din ce în ce mai insistent) că, dacă consumăm mai mult atunci economia crește. Sau, altfel spus, consumul e motorul dezvoltării. O fi așa, nu zic, dar mă întreb cum poți „consuma” ceva ce nu există? Aaa! Te împrumuți…
Sunt un copil crescut la țară într-o familie de țărani. Știu de la tata că înainte de a te așeza la o masă îmbelșugată trebuie să-ți ștergi sudoarea de pe frunte. Știu, tot de la tata, că lenea e o rușine. Și mai știu (din înțelepciunea populară) că nu te poți întinde mai mult decât ți-e plapuma.
Imaginați-vă, dragii mei, un cap de familie care face un împrumut de la vecinul mai bogat decât el și, în loc să repare șopronul ce stă să-i cadă în cap, își cumpără caviar fiindcă așa înțelege el „dezvoltarea”. Exact asta fac (ajutați de noi) guvernanții României de 27 de ani. Pentru ei nu contează că șopronul se dărâmă, atâta vreme cât au la picioare o mulțime de naivi ce cred fără condiții în vrăjelile lor.
Dar să mă întorc la subiect: cum naiba te poți dezvolta dacă „mănânci” mai mult decât produci? Nu înseamnă oare asta că amanetezi viitorul urmașilor tăi?…
Dacă e să stăm drep și să judecăm strâmb atunci e musai să ne punem o întrebare. Cine e mai sărac: africanul ce-și trăiește viața în puța goală sub cerul liber și nu cere nimic de la „civilizație”, sau europeanul ce are de toate și și-a ipotecat viitorul?
Noi românii suntem, ca de obicei, o excepție. În afară de datorii, n-avem nimic…
Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)

3 comentarii la “Despre teoria creșterii economice bazate pe consum…”
Ba da,Francisc!Mai avem…sloganul(sintagma, sau cum altfel vrei s-o mai denumesti!…):mandria(?!) de a fi roman!!Nu-i suficient?!…
Ba da, Marc. E arhisuficient pentru ca următoarele generații să trăiască pline de mândrie și mai sărace decât generația prezentului. În afară de români, eu nu mai știu vreun popor mândru de sărăcia lui. Doar noi suntem în stare să facem din sărăcie o virtute cu care să ne mândrim.
Chestia cu stimularea consumului pentru a accelera „motorul” creșterii economice mi se pare o mare tâmpenie, cel puțin în condițiile din România. Atâta timp cât consumul se face pe seama unui deficit acoperit prin împrumuturi, nu are cum să ducă la dezvoltare ci, în mod inevitabil, la o adâncire a sărăciei. Sau altfel spus: mâncăm azi pita de mâine și o plătim poimâine.
Exact ca un pescar ce se împrumută de la vecin și în loc să-și cumpere o undiță se duce să cineze la restaurant în timp ce copiii lui se culcă lihniți…
P.S.: Mai adaug câteva gânduri care nu mă lasă să dorm liniștit…
Am ajuns să trăim într-o societate în care „socializarea” e virtuală. Vremurile în care ne întâlneam bucuroși să ciocnim o halbă și să ne uităm (uniți în „cuget și simțiri”) la un meci de fotbal au apus. Atunci plecam acasă cântând pe mai multe voci și încercând să nimerim cărarea, acum adormim cu „smart-fonul” în mână și cu credința că ceilalți sunt proști.
Generația 50+ e de vină! Cam asta rezultă din comentariile pe care le citesc pe tot felul de site-uri. Generația de cincizeciști din prezent avea la „revoluție” un pic peste douăzeci. Atunci eram golani, acum suntem catalogați ca fiind piedica din calea reformei. Am nevoie acută de o bâtă în moalele capului ca să înțeleg de ce suntem acuzați!
Cine-i împiedică pe tinerii patriei să-și „croiască” viitorul după pofta inimii? Sigur că da, tocmai părinții lor! Ăia fără dinți în gură ce tot ștampilează sigla PSD în schimbul unei sute de lei.
Am și eu o mare nevoie de dinți dar nu voi alege niciodată PSD…