Tanda-i ca și… manda! – (în loc de cronică sportivă)
Titlul de mai sus a fost generat (și se referă) de jocul de fotbal, disputat sâmbătă seara, pe stadionul din Ploiești, prilejuit de cea de a 7-a etapă a turului Ligii 1, dintre echipele JUVENTUS-Colentina și FCSB. Un joc anost, încâlcit și bramburit, cu faze de… cascadorii râsului, multe stârnind ilaritate în tribune, dar și-n fața televizoarelor. Ba mai mult, și cu câteva momente și faze inedite, rar intalnite nu numai la noi, ci pretutindeni unde se practică acest sport-rege. Este vorba, în special, de momentul începutului de meci, atunci când, fundașul central al FCSB-ului, nouă achiziție, un portughez, a incris… în proprie poarta, un gol imparabil! Finalul, parcă tras la indigou, a oferit un alt deliciu, prin ratarea copilărească, inedită prin execuție, de către un juventist a unei lovituri de penalitate!
În rest, cum am mai spus, jocul prestat a fost cam… de curtea școlii! Oribil! Jucătorii, unii, cei ai FCSB-ului, mai mult cvazi-rezerve, iar cei ai noii promovate, cam naivi sau timorați de… unde-au ajuns!
În privința celor dintâi amintiți, aș mai spune că un Achim, Junior Moraes, Gnohere cât și autorul autogolului, n-au ce căuta la echipă, fosta Steaua! Sunt, apreciez eu, mult sub nivelul titularilor. Frânează jocul, țin mingea până ce-o pierd, frânează jocul (și așa încâlcit, cum e!). Dealtfel pe toți cei de pe teren, juventiști și fcsb-iști, i-aș include, după prestația lor, în genericul de TANDA! Iar transmisia și comentariul partidei, sub cel de MANDA! Cum altfel li s-ar putea spune celor, pari-mi-se doi(?) comentatori care, timp de cca 90 de minute cât a durat, fără prelungiri, jocul, au turuit continuu despre tot și despre toate, mai puțin însă de ce se întâmplă pe teren, în disputa dintre cele două echipe!? Au vorbit despre clasamente, despre transferuri și tradiții, despre fel de fel de alte echipe și minuni, chiar și despre lucruri străine fotbalului, uitând, probabil, că cei din fata micilor ecrane, așteptau de la ei cuvenitele comentarii despre fazele jocului de pe teren!
Domnilor ceea ce faceți dv acolo, în fata microfoanelor, nicicând nu poate fi numit comentariu sportiv! Nu-i suficient să vă numiti-comentatori, e necesar să vă și pricepeți! Nu trebuie acum să vă supărați, dar așa-i, zău! Mai luați lecții și de la alții, mai în temă cu problema!
Dar, din păcate, mai ales pentru marea masă a telespectatorilor (în rândurile cărora mă număr și eu), în același impas (de nepricepere) s-au aflat aseară (în ton cu jocul!) și cei care aveau menirea transmisiei, îndeosebi, cred, regizorul de transmisie! Reluări… repetate, tocmai când pe teren se desfășurau faze ceva mai antrenante, reluări care, fără să vrei, te puneau în imposibilitatea urmăriri cursive a jocului! De foarte multe ori, nici nu mai știai ce e acolo, pe teren și, implicit, pe ecranele televizoarelor! Un asemenea mod teribilist de transmisie, strică nu numai fotbalului (care, să recunoaștem, la noi, în România, și așa-i destul de… stricat!), dar și firmei dumneavoastră!
Pot să vă mai spun că, la un moment dat, exasperat de modul foarte curios (și obositor) de transmitere (cu nefarsite reluări de faze) și receptare, vroiam să închid televizorul! N-am făcut-o și nici n-o voi face. Aștept însă (și cred că nu numai eu), transmisii normale, pe măsura dotării tehnice pe care sper că o aveți! Reluările se fac, unele-s oportune și chiar, binevenite, dar nu oricând!
Autor: Marc Cibotaru – (Guest Post)