Simulăm, simulăm – dar… tare greu ne descurcăm

Silviu Brucan Romanii Stupid People Simulăm, simulăm   dar... tare greu ne descurcăm

Mai zilele trecute am publicat pe aceeași plăcută pagină de blog (”Blogu’ lui Dan”) un articol în care, între altele, am redat ad litteram spusele (părerile) unui conational stabilit de ani buni în Canada, despre România de ieri (din comunism) cât și despre cea de azi (din capitalismul… dâmbovițean). Fără a le mai repeta, fac însă acum precizarea concluzivă că toate părerile sale erau jalnice! Compătimitoare dar și acuzatoare la adresa noastră, a românilor. La bulibășeala și dezordinea la care-am ajuns și ne complacem de ani și ani de zile.

Tot recent, butonand internetul, am dat peste un alt articol, cam cu aceeași temă, semnat și postat pe “Republica.ro”de Ciprian Mihali, contributor, intitulat “Patria simulării generalizate”, o sugestivă imagine a României contemporane în care, alături de multe, multe alte falsități, domnește simularea. În sprijinul acestei reale afirmații, autorul, realist, pragmatic, scurt și la obiect, oferă o mulțime de exemple care mai de care mai doveditoare și mai regretabile pentru țara în care trăim. De fapt pentru noi, toți! Iată, doar câteva:

Sute de mii de copii dezabuzati se prefac că învata în școli? Zeci de mii de oameni plictisiți se prefac a fi dascălii acestor copii.
Sute și mii de analfabeți și-au cumpărat diplome de doctorat. Sute și mii de vânzatori de diplome se prefac a fi profesori.
Zeci de mii oameni îmbracati în alb lucrează în niște clădiri infecte. Zeci de mii de oameni bolnavi așteaptă să se vindece în aceste clădiri.
Câteva sute de oameni, fără loc de muncă, se adună într-un palat și se prefac că dau legi. Câteva milioane de supuși, care au mai rămas, se prefac că le respectă.
Câteva zeci de alți oameni, se adună într-un alt palat, și se prefac că lucrează pentru binele românilor. Zeci de mii de români, după ce îi ascultă, se prefac că se întorc în țară.
România se preface că are un guvern, că să simuleze că este o țară guvernată.
România se preface că are un parlament, că să salveze prin imunitate de la condamnare locuitorii lui eterni și Liderul său Suprem.
România se preface că are instituții moderne, dar nu a mai organizat de zeci de ani (sau poate niciodată) un concurs corect pe vreun post în ele.
România se preface că are un stat de drept, dar și-a predat toate puterile în brațele unui fost buticar înconjurat de oameni la fel de drepți și deștepți, de-acolo de la el.
România se preface că este o democrație, pe care o apară cu gaze si bâte jandarmii împotriva românilor.
România se preface că este în Europa, dar urăște libertatea de expresie, diversitatea, toleranta si demnitatea umană.
România se preface că este un stat modern, dar a tăiat banii cercetării, ai culturii si ai sănătătîi pentru a construi statui, pentru a cânta muzică patriotică si a-ti trimite felicitări…

Așadar, zic eu, tare ne place să vorbim (scriem) mai mult de simulare, devenită (cum probabil o simțim mai toți) o adevărată molimă, cu toate că, sinceri și realișți trebuie să recunoaștem că o eventuală însănătoșire națională ar fi mult mai simplă, mai eficientă. Altfel fie spus, o boală explicabilă și mai ușor tratabilă. Din păcate, sau din ‘n cauze și motive, mulți dintre noi se fac că muncesc, iar ei, cei tari și Mari, se fac… că ne plătesc! Doar se știe (și se vede) că atunci când un orb călăuzește un alt orb, cad amândoi în prăpastie! Jumătate din țară este deja în prăpastie! Nu cred că mai poate fi scoasă de acolo.

Urmează acum ca încă mulți alții să mai cadă. Și veți vedea că o parte din ei vor sta pe margine încercând să se mențină. Unii (și nu puțini) vor pleca departe de… prăpastie. Cât mai departe. Iar alții, vor sta pe margine și într-o zi, poate nu chiar azi, vor obosi și vor cădea la rândul lor… Ce se poate face? Mulți, inclusiv și subsemnatul, încarcă totuși un răspuns: fiecare face ce poate și ce știe. Ce a învățat și cât îl duce capul.
Ce nu s-a făcut de secole nu poți face doar în câțiva ani!

Dealtfel pe marginea celor scrise de dl. Ciprian Mihali, mai mulți cititori și-au spus propriile păreri:
Mie îmi plac oamenii care prezintă situația reală. Așa cum face și autorul acestui articol. Întrebarea este. Ce facem ca săschimbăm aceste lucruri? Ne văicărim? Așteptăm să vina cineva să facă schimbările? Avem vreu-n plan? O ideie . O initiativă ? Ceva? Acuma nu e bine. Ce să facem sä fie bine!? Toți putem să scriem câte un articol (n.n. – cum facem și noi, blogherii!) în care să arătăm cum este în România. (prețuri ca-n UE salarii ca-n Ro) Așa și? Care-i totusi soluția?“- se întreabă, Cornel Cancel care-și continuă afirmațiile:
Ne uităm cu jind la… capra vecinului dorindu-ne în secret să moară și mai presus de toate ne comportăm ca porcii, adică ne tăvălim în noroi (auto-compătimire) și ne place. Vină e întotdeauna a altora, să fie clar. Ne facem datoria la muncă, dar mai bine să nu ne asumăm nici o răspundere, chiar dacă prin asta punem pe alții pe drumuri. Ne imaginăm că învatâtul s-a terminat odată cu școala iar creierul e de folosință opțională. Mai adăugăm resemnarea mioritică șiavem tabloul aproape complet. Întrebarea care se pune logic, cum? De unde inițiativa, cine s-o aplice?…

La rândul său, Mihai Eftimie da și o explicăție la această situație:
Din păcate, simularea și disimularea sunt vechi la români și nu cred că vom scăpa prea curând de ele. Slugarnici fiind, nu ne ferim a da în cap stapânului (șef, mai nou), atunci când avem ocazia, după ce l-am invidiat și am căutat să-l imităm.
Cam așa-i, nu? Pe lângă slugărnicie, mulți dintre noi sunt și oportunișți, mereu intereati nu numai de simulare ci, mai ales, de propriile interese. Așa se explică de ce unii primari acordă titlul de “Cetățean de onoare” fie unor foști sau actuali penali, fie chiar și foști pușcăriași sau celor care, la prima ofertă-și iau tălpășița spre alte zări, cu titlu’, cu tot!… Alții, tot primari, dar ceva mai “inventivi”, cum e și cel de la Slatina, folosește copacii ca… să-i sufoce cu plăci de tablă groasă având decupaje în formă de frunze (!!), iar în București, Primăria a plantat iarbă pe la o stație de autobuz, cică pentru… o Capitală verde (?) în timp ce primarul Bacăului a acoperit iarba cu mochetă, tot pentru un oraș… la fel de verde!

O bună parte dintre românii se prefac a fi oameni raționali, dar fie că se bat (în plină stradă) si se omoară-n… famile, fie ca subvenționează vraci, ghicitori, falși profeți din viitor și horoscoape pe la televizor. Nu puțini sunt și cei care se prefac că sunt cinstiți și cu frica lui Dumnezeu, închinând cruci și când autobuzul în care circulă fără bilet, trece pe lânga o biserică, ori zic că au o țară, pe care o sărbătoresc ca atunci când… nici n-o aveau!

Totul, dragilor, e simulacru. Dar nu-i bai, ne întelegem noi cumva, că na, doar oameni suntem! Mentalitatea și atitudinea fac diferența. Noi, românii, avem o atitudine cumva umilă și servilă: să nu derajam pe nimeni. Nu este ok! Haideți să fim stăpâni pe ce știm să facem cu adevărat, nu insinuări sau doar promisiuni. Avem acum nevoie de o doză de încredere, pe care o găsim doar la noi. N-o să vină nimeni să-ți spună că poți! Altfel, cum lesne se vede, minicuna și ranchiuna sunt omniprezente. Nimic nou. Altceva, vom mai vedea! Poate cândva…

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Categorie articol [ Guest Post, Vocea poporului ]
Tagged with: [ , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »