Similitudini (întâmplătoare sau nu) între trecut şi… prezent!
Iată, am în faţă ultimile două exemplare din colecţia de arhivă “Adevărul” (Sâmbătă, 10 Mai… 1919 şi Duminică, 16 Aprilie 1933), din paginile cărora, citindu-le, am constatat cu justificată mirare, numeroase similitudini tematice cu cele întâlnite astăzi în presa scrisă din România! Aşadar, pot spune, o nouă confirmare (dacă mai era nevoie!?) a faptului (ca să nu mai zic – adevarului) că… istoria se repetă! Spre exemplu, gazeta Adevărul din 10 Mai 1919 – deci acum 98 de ani(!) – titrează chiar pe prima sa pagină, cu litere mari: “Campania de răsturnare a guvernului” şi “O nouă potlogărie Brătienistă“. Lesne de înţeles că era vorba de guvernul Brătianu care “se tot ţine de potlogării” şi ai căror componenţi chemaţi să-şi facă treaba “se transformă ei însăşi în speculanţi neruşinaţi, pentru a trage foloase din mizeria şi nevoia celor mulţi“. Se mai precizează spre final: “Câmpul de activitate al mafiei brătieniste este destul de vast, dar tocmai amesticul ei în cea mai urâtă speculă împotriva căreia protestează o ţară întreagă, dovedeşte lipsa complectă (n.n. – asa se scria pe atunci!) de scrupul(!) a faimosului triumvirat de care ţara încearcă să scape cât de curând“.
Remarcaţi, eventual, ceva asemănător cu ce se petrece acum, pe la noi?!
Pe aceeaşi linie a asemănărilor (similitudinilor), în Adevărul din Duminică, 16 Aprilie 1933, atenţia mi-a fost atrasă de referirile făcute la adresa presei (şi nu numai): “Proiectul(!) pentru amnistierea delictelor de presă nu s-a bucurat de bună voinţa senatorilor şi n-a fost supus la vot. Lipsa de simpatie pentru presă din partea reprezentanţilor maturului corp (nn – Parlament), ni se pare foarte curioasă. Avem oameni politici superiori cari(!) la înălţimea lor morală şi intelectuală, socotesc că presa nu corespunde menirii ei“. Cam aşa ceva se-ntâmplă şi acum, în 2017, dar şi-n anii care au trecut, nu? Şi atunci, în 1933 cât şi acum, amnistierea infractorilor pare să fie o… prioritate la ordinea zilei! Curios!
În acelaşi ziar, îmi sare în ochi altă similitudine! “Astăzi lumea nu mai are tihna de odinioară. Fiecare este asediat de necazuri. Nu-i stă o clipă gândul la nemişcare. Numai când lucrul cotidian te antrenează, uiţi să te gândeşti la nevoi. De-aceia, în ziua de astăzi, gândul a ajuns aproape o nenorocire!… ”
Într-o altă pagină, un alt articol, la fel de atractiv. “Politica bugetară“. Citez doar un pasaj. “În greaua situaţie economică (şi socială) prin care trece ţara noastră, politica fiecărui departament e strâns legată de bugetul care-i stă la dispoziţie, căci înafara ministerelor care au rol productiv în economia naţională, toate celelalte au nevoie de bani din visteria statului pentru îndeplinirea menirii lor“. În continuare se fac referiri la învăţământ şi la “… starea şcoalelor(!)” care, cum spuneam, mai, mai că aduce (seamănă) cu cea actuală!
Ceva mai mărginaş (raportat la grafica paginii), se vorbeşte şi de libertate! “Libertate! Libertate!” – aşa se numeşte articolul, plin de eximplificări şi comparaţii, multe parcă ar fi luate din zilele noastre! “Oricât m-aş simţi de liber acum, trebuie să recunosc că era mai liber fratele meu, omul cavernelor“. După o enumerare a libertăţilor din urmă cu mii de ani, cât şi din 1933, se conchide “Din fericire, de toate libertăţile de acum zece mii de ani am scăpat. Un om de atunci, din epoca deplinei libertăţi (n.n. – parca se referă la… Vama Veche!) adus din timpul lui într-al nostru printr-un miracol şi silit să trăiască numai 24 de ore în societatea noastră, ar înnebuni!“. În ce mă priveşte, fără exagerare, cred c-aş înnebuni şi eu, m-ai ales acolo, printre… vamaioţi!
Cât despre cum se respectă acum, la noi, în România, unele libertăţi (chiar şi constituţionale) am mai scris şi comentat cu alte ocazii şi, probabil le ştim (sau, nu) cu toţii.
Dar pentru a nu prea lungi vorba, mă mai opresc doar la o altă similitudine. Una de pe plan internaţional. “Popoarele şi conducătorii lor, descoperiţi de lunga aşteptare ca(!) criza economico-socială să se resoarbă de la sine, aşa cum se întâmpla în trecut, s-au lăsat pretutindeni cuprinşi de vraja măsurilor de mână forte. Dictatura economică, sub formele nenumerate ale internaţionalismului de stat, câştigă din ce în ce mai mult teren şi se instaurează chiar şi în ţările cu vechi tradiţii liberale“. Aşadar, multe similitudini, asemănări sau cum vreţi să le mai spuneţi, între situaţiile (evenimentele) petrecute în anii de atunci, cu cele ce se petrec acum, sub ochii noştri! Nemulţumiri, lipsuri, abuzuri de tot felul – au fost şi vor mai fi. Istoria le surprine pe toate, reactualizându-le! Ceea ce a fost în trecut, a devenit actualmente, o filă de istorie. Iar prezentul va fi, peste ani, la fel. Tot istorie!
Acum, la final de articol, fără a fi cuprins de nostalgia trecutului, readuc în discuţie, printr-o butadă, o problemă actuală şi mă întreb, cu referire exclusivă la noi, românii. De ce atunci când era atât de rău, spuneam că… ne e bine!? Iar acum, când ne este bine, spunem că… ne e rău!? Similitudinile din trecut cu cele de astăzi, par să ne contrazică! Ce spuneţi?!…
Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)
8 comentarii la “Similitudini (întâmplătoare sau nu) între trecut şi… prezent!”
Nu știu cum era atunci, Marc, dar știu foarte bine cum este acum. Și cred că nu este bine deloc, deși tu spui că da. Mă rog, fiecare cu părerea lui. Mai rău să nu fie!
De-o fi să fie o dată viitoare, mă duc și-n cârje să pun ștampila pe sigla PSD-ului. Pe cei care nu prea mă cunosc îi rog să mă ia în serios…
Hai că încep meciurile! Nu cred că sunt singurul fraier ce se uită la ele, dar cu siguranță sunt unul dintre ei…
Fiindcă Dan n-a publicat în timp util niște vorbe de-ale mele, le postez drept comentariu:
Hai să batem apa-n piuă…
Mai e doar o singură zi până ce tulburele campionat de fotbal al României își va limpezi apele și una din cele trei echipe ce se bat pentru titlul de campioană se va bucura de reușită.
S-au făcut speculații cu nemiluita despre tot felul de „blaturi”. Nu vreau să mă contrazic cu suporterii celor trei echipe. Din punctul meu de vedere contează doar clasamentul înaintea ultimei etape.
Viitorul e pe primul loc și își poate pune pe frunte laurii de campioană cu condiția să câștige meciul cu CFR Cluj. Nu prea văd de ce s-ar îneca când e atât de aproape de țărm. Dacă echipa lui Hagi își face treaba, orice scenarii sunt inutile.
E normal ca „vecinii” de clasament să-și dorească moartea caprei din fruntea turmei. Adevărul e că Dinamo a câștigat cele mai multe puncte în acest experiment numit play-off. La fel de adevărat e faptul că FCSB a devansat Viitorul, dar totul se joacă în ultimul meci.
FCSB-ului și lui Dinamo nu le rămâne decât să câștige mâine și să dea acatiste la viitoarea catedrală a mântuirii neamului ca Dumnezeu să-i ferească de o victorie a regelui fără coroană.
Personal, nu cred că Hagi și echipa lui ar putea să o dea în bară. Și le țin pumnii pentru că așa simt. Celelalte variante le las în seama suporterilor. Inclusiv cea în care gazdele pierd în bloc.
În concluzie, mâine vom urmări trei meciuri în același timp (cred că am exagerat: doar cei interesați își vor pierde vremea belindu-și ochii la televizor. Recunosc spășit că mă interesează subiectul), cu interese diferite.
Nu o mai lungesc. Nu poți scoate unt bătând apa-n piuă…
E pauză la Ovidiu. Deocamdată FCSB e campioană. Viitorul joacă bine, dar imaginați-vă cum s-ar desfășura meciul dacă arbitrul fluiera penalty-ul clar din minutul 12.
După patru comentarii mai fac unul. Viitorul sună bine. Un sincer bravo pentru Hagi. Echipa lui e campioană pe merit. Sper doar să nu aibă soarta Unirii și Oțelului.
Ce mai e de spus? Nimic în afară de bravo, bravo și iar bravo. Orice cuvinte sunt inutile…
Unde-s cinci, mai merge unul (la comentari mă refer). Iar am gustat mai multe beri decât era nevoie… Mă duc la somn, că ăsta e singurul lucru pe care îl pot face ca lumea …
Fancisc-pe faza ca-ntotdeauna!Dar,ce se intampla?!Chiar ai uitata ce a fost in trecut,in anii copilariei si tineretii tale?!!In orice caz,infinit mai rau ca acum!Butada aia,de la sfarsitul articolului,nu exprima(vizeaza)numai parerea mea,ci a romanilor,in general.Si apoi,doar tu stii,fiecare individ(om)percepe binele sau raul in felul sau,nu?Insa ce a fost pana-n’989,intrece orice inchipuire de trai bun!Si cu asta,basta!
-Acum,hai putin si pe la fotbal!Da campionatul s-a incheiat,avem,in premiera,o inedita campioana.Bravo lor,bravo lui Hagi,dar…Aici-i aici!Acestia,tinerii lui Hagi,vor face ei fata disputelor cu echipe de top din Europa?!Eu,nu prea cred!Campionatul nostru e slab,slab de tot!Toate echipele sunt submediocre.Asa ca,trebuie sa fim realisti si sa nu amplificam o realitate deprimanta(da,asta-i adevarul!).Campioane din astea,meteorice, am mai avut.Aminteste-ti de Otelul.de Urziceni si,mai recent,chiar de Astra.Si?Au disparut sau dispar,tot meteoric!In fine,sa vedem ce o sa mai fie!Cat priveste FCSB-ul,recte,Steaua,a piedut pe mana ei,cum se spune!Pe mana ei si,deopotriva,prin nepriceperea si infatuarea prosteasca a patronului,cuplate cu mis-masurile sotilor Reghe..O spun eu,deci parerea unui stelist de cand se stie,cu carnet …de membru sustinator(!) din ..1957,cand echipa se numea C S A Bucuresti si mai apoi,din ‘961-Steaua.Dar ce Stea era!..Hai,ca te-am(v-am)plictisit din plin,asa ca, pun punct!O zi cat mai placuta ,tuturor!..
Francisc,daca( eventual )citesti comentariul, pune tu acolo,la numele tau,un R,dupa F!…Stii cum e cu… graba,care strica nu numai treaba,ci ,iata,si un pronume!…Ti-s dator cu-n R!