Similitudini: renașterea veche și nouă!

Renasterea Sandro Botticelli La nascita di Venere Similitudini: renașterea veche și nouă!

Se știe probabil că RENAȘTEREA a fost o epoca în istoria Europei, care cuprinde, în linii generale, secolele 14-16, în fapt perioada de tranziție de la societatea medievală la cea modernă. Renașterea a început în Italia, unde au apărut mai întâi germenii relatiilor capitaliste, dar a fost un fenomen general european, care s-a dezvoltat, mai curând sau mai târziu, în cadrul societății medievale.
A debutat în Italia, în perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a raspândit în restul Europei. Ca o mișcare culturală, a cuprins înflorirea inovatoare a literaturii latine și autohtone, începând din secolul al XIV-lea, când erau cercetate sursele literare din antichitatea clasică căreia i-a fost creditată lui Francesco Petrarca, apoi a debutat dezvoltarea liniară de perspectiva a tehnicilor de acordare a unei realități mult mai naturale în pictură, și treptat, la scară largă ceea ce a dus la o reforma educațională.

Iată însă că, după atâția ani și secole care s-au tot scurs în negura timpului, și aici, în Estul bătrânului continent, mai exact, în România, tot o țară latină (cândva chiar… rusofilă și rusofonă!), a început (se spune) un alt fel de… renaștere! Una nouă. Nu a nației, ci a PSD-ului! A partidului-stat de guvernământ, ce zice-se că acum se reformează modernizează și renaște! Probabil din feseneul, cel de tristă amintire!

În politică, Renașterea adevărată a contribuit la dezvoltarea convențiilor diplomatice precum și în știință. Istoricii susțin că Renașterea a fost perioada de tranziție dintre Evul Mediu și Istoria Modernă.
Dacă în Italia, și nu numai, Leonardo da Vinci, a fost numit cândva drept… “omul renașterii”, renaștere începută, cum spuneam, în secolul al XIV-lea, la noi, în România secolului 21, tot ca o similitudine, d-na Viorica Dăncilă poate fi numită “omul reformării”, sau de ce nu?, “renașterii” PSD-ului! Noțiunea de “Renaștere”, repet, a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către istoricul francez Jules Michelet, în timp ce aici, la noi, odată cu “istoricul” Congres al pesedeului, programat doar la câteva zile dela trecerea în… “rezerva”, de la Rahova, a fostului său mentor și dictator, L. Dragnea!

Renașterea și umanismul

Acum se știe, că Renașterea-i denumirea acelui curent de înnoire socială și culturală care a apărut în Europa pe la finele Evului Mediu, caracterizată prin redescoperirea interesului pentru cultura și arta antichității clasice. La rândul său, Umanismul (din latină: humanitas=omenie, umanitate) avea două semnificații: filosofică, cea care punea omul și valorile umane mai presus de orice, orientându-se în special asupra omului ca individ, ca valoare supremă; moralitatea universală, bazată pe condiția umană ca loc comun, vazând soluțiile problemelor sociale și culturale, ca principala și însemnata problemă ce nu poate fi ignorată. Fără însă a mai reaminti și mișcarea spirituală care, alături de cele sus scrise, au stat la baza Renașterii.

Încercând să facem în continuare o altă similitudine cu… renașterea de pe la noi, cred că este suficient să spun doar atât, pe scurt: e total invers, pe dos! Cum sunt toate de altfel. Dacă semnificația filosofică a Renașterii medievale situa OMUL, pe cel mai înalt pedestal al societății, considerându-l valoare supremă, preocuparea – tot supremă – a pesedeului a fost (și pare a fi) non valoarea individului! Mai ușor de mințit și manevrat.
Ca să va convingeți, uitați-vă doar pe componența trecută dar și actuală a organismelor ce ne conduc de la cel mai neînsemnat până la cel mai de sus nivel organizatoric. Îmi e și greu să mai spun de problemele sociale și cultural-educative, de cele din sănătate și infrastructură care, cu f. mici excepții, sunt la pământ. Cvasi inegzistente! Darămite… principale!

Dar, vorba romanului, merge și așa. Doar ne reformăm! “O să arătăm noi, tuturor, cât de europeni suntem și câte putem noi să facem în spirit european“, ne asigura nu cu mult timp în urmă, actualul presdinte al PSD-ului, reformat și modernizat, d-na Viorica D. Vom renaște! Când și cum, zău, nu-i chiar greu de ghicit. Bunăoară iată, zilele trecute, onor conducerea, în totalitatea sa, și amintidu-și că, pe vremuri, dl, Dragnea-și invita ziariștii la… baie, ce și-au zis: decât la baie, hai la mare. Si s-au dus. Pentru inceput, la Brăila, apoi la Tulcea iar la final chiar si la Sulina. Au fost si la malul mării, doamna Viorica a încercat si apa cu propriile-i picioare, au jucat si tenis de masă (ca tot e la modă!), ca sa demonstreze ca iată, dumnealor sprijină sportul si miscarea în aer liber etc. Dupa care, binomul Dăncilă-Teodorovici își va continua turneul pentru autopromovare si prin alte zone din țară. Deocamdată au fost, au văzut și au… renăscut! Mai e puțin și “cu forțe dar și cu oameni noi, vom fi mai mult decât am fost“, spun unii dintre foștii susținători ai… fostului EL, cel cu, “statul paralel”, acum însă-trup și suflet pentru șefu’ nou! Așadar, fariseismul continuă! E-n floare nouă! Ca și certurile și disputele între combatanți: noile și mai ofilitele “flori” ale aceleiași grupări politice. Ce te faci însă cu “florile” vechi, veștejite și trecute, cele care încă-și mai mențin culoarea trandafirie a “marelui partid”?! Înfloresc din nou? Chiar reformate, modernizate!? S-ar părea, că așa-i cu… RENAȘTEREA cea nouă!

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Categorie articol [ Guest Post, Vocea poporului ]
Tagged with: [ , , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

3 comentarii la “Similitudini: renașterea veche și nouă!”

  • ... a scris la 9 iulie 2019, 19:11   [#1]

    Nu există absolut nici o “renaștere” în PSD! Categoric! Este un simplu “joc de imagine” pentru a-i prosti pe proști. Adică pe ăia care pun botu’ la vrăjelile lor. Există un proverb românesc care spune tot despre “renașterea” asta a PSD-ului: “Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba“.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 9 iulie 2019, 20:39   [#2]

    Ba există, Dane! De când există, PSD (că înainte se numea Partidul Muncitoresc Român, sau Partidul Comunist Român, sau Frontul Salvării Naționale, sau FDSN, sau PDSR, tot dracul ăla e) a știut întotdeauna să renască prostindu-i pe naivi.

    Eu sper că la alegerile de la anu’ (și cele locale și cele pentru Parlament) românii să le trântească definitiv măciuca peste păr și peste nărav, dar tot mă tem că ne mai prostesc încă o dată.

    Judecând după veselia cu care se joacă hora unirii în matrapazlâcuri pe la noi, nici nu ar fi de mirare…

  • Marc
    ... a scris la 10 iulie 2019, 11:06   [#3]

    Cum spusai, vorba olteanului, Renasterea a fost. A fost chiar benefica, sub toate aspectele. Importanta si adevarata. Pe cand cea… visata (doar), dar si mult mediatizata de PSD, nicicand sa fie, e doar o amagire! Ba si nociva pentru noi toti, in eventualitatea realizarii acesteia. Dar cum scria si Francisc, “nici nu ar fi de mirare”!

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?