Sfânta șpagă

spaga medic Sfânta șpagă

Berea, bat-o vina! De câte ori pun gura pe halbă (și o fac destul de des, adică zilnic!) îmi aduc aminte de toate durerile trăite în tinerețe. Se vede treaba că m-am ramolit…

Mita noastră cea de toate zilele

Mâine se fac două săptămâni de când tatăl meu (la venerabila vârstă de 81 de ani) a avut probleme de sănătate generate de o hernie neoperată la timpul potrivit. Nu am apelat 112, ci l-am transportat cu mașina familiei la cel mai apropiat spital din zonă. Nu-i dau numele, bănuiesc că cititorii acestui blog știu despre ce spital vorbesc.

Ghinionul (sau, poate, soarta!) a făcut să ajungem la serviciul de urgență la ora 14, taman când medicului chirurg i se terminase programul. Ca să scurtez povestea, imaginați-vă doar că același chirurg (venit de-acasă ca să-și facă treaba) l-a operat pe tata la ora 16 fără niciun fel de analize medicale și fără anestezist în echipă (bineînțeles, doar după ce am semnat ca primarul o droaie de hârtii) motivând că e urgență mare și că pacientul moare fără operație.

În fine, ce să mai zic? Bravo domnului chirurg! Operația a reușit și pacientul a fost internat la secția ATI a spitalului.

După o săptămână de „terapie intensivă”, taman în ziua în care pacientul urma să fie externat, surpriză: hernia a recidivat și e necesară o nouă operație. Cică e nevoie de un anus artificial, că e mare încurcătură de mațe. L-au tăiat și a doua oară doar ca să descopere că nu era nevoie. L-au cusut la loc și după doar două zile i-au făcut externarea…

(Trebuie să fac o paranteză: la a doua tăiere l-am dus personal pe scaunul cu rotile în sala de operație și l-am ajutat să se suie pe masă. Ce credeți că mi-a spus asistentul? Să nu spuneți la nimeni că ați intrat aici!)

Și de-aici începe povestea cu mita.

Tata (om de modă veche care a văzut multe în trăirea lui, știe că doctorului trebuie să-i dai ca să aibă grijă de tine) a sărit la interval cu 1.000 de lei. Chirurgul i-a băgat liniștit în buzunarul halatului, de parcă așa e firesc. A semnat documentele de externare și i-a zis: vii peste o săptămână ca să-ți scot cusăturile, da‘ vezi că plec în concediu. Te rezolvă asistentele.

Pe toate ușile spitalului sunt lipite afișe cu „în acest spital nu se primește mită” și „accesul vizitatorilor/aparținătorilor interzis”. Am stat o săptămână cu tata în salonul ATI (l-am șters la cur, i-am golit plosca de urină) și în toată această perioadă nu a venit nimeni să spele dușumeaua sau să schimbe lenjeria de pat.

Unul singur dintre asistenții medicali (se schimbau de trei ori pe zi) mi-a produs o „dezamăgire”. Încercând să-mi exprim recunoștința (cu o sută de lei) pentru felul în care și-a făcut meseria, acesta m-a refuzat politicos: mulțumesc, domnule, dar eu sunt plătit pentru ceea ce fac!

Concluzia? Mita se ia doar dacă se dă…

Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)

Categorie articol [ Guest Post, Sanatate / Familie, Social ]
Tagged with: [ , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

7 comentarii la “Sfânta șpagă”

  • marc
    ... a scris la 4 august 2021, 17:14   [#1]

    F. bun si necesar un asemenea articol! Prin situatii similare am trecut si trec si eu cu sotia mea, operata si rasoperata pentru o fractura de col femural. De ani buni ne chinuim s-o repunem pe picioare dar, de fiecare data, a intervenit cate ceva: pandemia cu o pleada de restrictii absurde, lipsa de medicamente, locuri etc etc. Acum, din nou abandonata din lipsa de… proteze!!? De necrezut, nu? De necrezut, dar adevarat la un spital bine cotat din Capitala! Proteze se gasesc dar numai la spitalele particulare, la preturi greu de imaginat si-n care, cum spuneai si tu, Francisc, mita primeaza. Cat si pana cand? Te blochezi gandind. Alta sansa n-ai pt. ca NU DAI…

  • Ultimul prost
    ... a scris la 4 august 2021, 21:23   [#2]

    „Articolul” meu nu este nici bun și nici necesar, prietene Marc. Sunt doar câteva rânduri scrise cu năduf…

    Imaginează-ți că în salonul ATI temperatura era una de plajă (vreo 30 de grade celsius), numa’ potrivită ca să se coacă tăietura. Ieri chirurgul de rezervă i-a scos ațele de la prima cusătură, mâine le scoate și pe cele de la a doua.

    Tata are în continuare probleme. Are scrotul umflat (chirurgul de rezervă i-a recomandat comprese cu Rivanol).

    Da’ ce știu eu? Poate că sfânta șpagă le rezolvă pe toate…

  • marc
    ... a scris la 5 august 2021, 6:03   [#3]

    Ai mania contraziceri!Nu stiu,zău,ce înțelegi tu prin conceptul de articol?!Curios,f curios….

  • doru
    ... a scris la 5 august 2021, 9:36   [#4]

    Darea de mită este o infracțiune ( la fel ca luarea ).
    Cel ce da, as zice eu, este chiar mai vinovat decat cel ce primeste.

  • marc
    ... a scris la 5 august 2021, 11:18   [#5]

    Un articol, redactat chiar conform principiilor stilului bun ale lui Aristotel (claritate, concizie, originalitate, dictie) nu e un produs finit, apt de a fi publicat. El mai are nevoie de o serie intreaga de alte elemente, care, desi nu fac parte propriu-zis din corpul articolului, il intregesc, il completeaza si definitiveaza. Articolul (despre care am invatat pe parcursul celor 5 ani de facultate) trebuie sa mai aiba…
    -- 1) un mesaj foarte clar;
    -- 2) mesajul sa fie extras din informatia principala a textului si nu din cea auxiliara;
    -- 3) sa existe o stransa legatura intre text si titlul purtat de acesta;
    -- 4) titlul sa fie corect formulat, usor de inteles si fara echivoc;
    -- 5) titlul trebuie sa incite la consum.
    Un titlul bun este scurt si unic, original, nu contine decat abrevieri foarte cunoscute si nu incepe niciodata cu un articol nehotarat.
    Intre stire si articol mai exista, draga amice Francisc, asazisa NOTA. Se mai poate vorbi apoi si de reportaje, anchete, montaje, note de calatorie etc ceea ce in cazul celor inserate de tine nu este cazul. Sper ca-i inteles, nu?

  • ... a scris la 7 august 2021, 12:16   [#6]

    @Francisc, îmi pare rău să aud de experiența avută de tine prin spitalele românești, din păcate cam asta-i situația prin România -- cu câteva excepții totuși pentru ca mai sunt și spitale unde treaba functionează relativ decent.

    Dar… mai e mult până departe, și treaba asta e valabilă în cam toate domeniile, nu doar în sănătate. Eu am mai zis-o: ăștia suntem (ca nație), atâta putem! Este suficient să te uiți înapoi în istoria poporului român ca să înțelegi asta.

  • Ultimul prost
    ... a scris la 9 august 2021, 23:23   [#7]

    De ce să-ți pară rău, Dane? De „experiențe” din astea au parte o mare parte dintre conaționali. Faptul că mai există și spitale unde treaba funcționează relativ decent (câte oare or fi?) nu schimbă cu nimic datele problemei…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?