Scrieţi băieţi, orice, numai scrieţi!

cum se scrie corect 600x Scrieţi băieţi, orice, numai scrieţi!

Acesta era, cu ani si ani in urma, îndemnul impetuos al lui Ion Heliade-Rădulescu! Deși au trecut aproape două veacuri, cine ar fi zis că îndemnul va fi din nou de actualitate?! Dar iată, că deținuții au găsit înțelegere la Parlamentul României care a preluat o lege dinainte de 1989 și a „îmbunătățit-o” de două ori pentru a le da o șansă să scape mai repede din pușcărie. Și nu oricum, ci aureolați de „capodopere” realizate în stare de detenție și pe cheltuiala lor. Aceasta (si nu numai) ne determina sa punem intrebarea: de ce, la noi, in Romania posdecembrista, unii, dar nu putini la numar, se… încăpățânează să fie scriitori sau macar gazetari daca nu teleasti?! Ce miracol, oare ce anume-i fascinează la statutul de scriitor publicat, până într-acolo, încât să râvnească la el grupuri întregi de indivizi onești care, poate, s-ar fi împlinit pe deplin dacă ar fi încercat să-și găsească adevărata chemare în altă parte?! Ce anume mecanism îi face pe unii să trăiască un vulgar catharsis la vederea propriului nume nu numai pe coperta unei cărți sau pagina de ziar, ci chiar si de blog?! Ca întotdeauna când e vorba despre întrebări care implică mentalități, cred că ar trebui să privim către sistemul de educație care a făcut posibilă apariția și funcționarea unor asemenea tipologii umane. La noi (și, poate, nu numai la noi) în școli și universități, despre scriitori s-a vorbit și se mai vorbește încă mai mult decât despre cărțile lor. Multă vreme, in comunism, scriitorul era o figură aproape mitică, un soi de semizeu, dacă nu chiar mag la care te uitai cu sfială, admiratie sau teamă. Unii-si meritau respectul si aprecierea, alti nu. Prea puțin s-a vorbit și se vorbește insa despre laboratorul creației, despre cum a scrie un text important implică o serie de acumulări intelectuale, o serie de combustii interne, de lecturi fundamentale dar si de bun simt. Așadar, aici cred că se găsește sursa fascinației, mirajul pe care îl exercită conceptele de „scriitor”, “ziarist” si chiar “blogher “asupra câtorva dintre conaționalii noștri.

Apoi, în ordine aleatorie, urmează raportarea autorului la de textul său. Nu te poți opri să nu te întrebi, răsfoind miile de pagini scrise aproape agramat, cum de, recitindu-le, autorii lor nu sesizează lipsa de logică gramaticală și narativă a celor scrise si pe care le trimit către lume, către potențialii lor cititori?! Cum de, ținându-și în mână cartea, ziarul sau telefonul, PC-ul ori laptop-ul, ei nu sesizează că au produs un text care-i invalidează iremediabil?!

Răspunsul imediat este relativ simplu: în astfel de cazuri, vorbim despre “scriitori”, “gazetari” sau “internautii” care scriu mai mult decât citesc!! Cum scriu, cum isi exprima parerile si modul de a gandi? Oribil, sub mediocru, mitocanesc s. a. m. d. Dacă muzica, pictura, sculptura, baletul, cinematografia, presupun toate un anume grad de specializare, o anume ucenicie, literatura, gazetaria si scrisul pe Facebook sau pe orice site de socializare, poate fi practicată pe scară largă, fără prea mare efort, căci, nu-i așa, cu toții simțim și avem povești de spus, de injurat si de varsat galeti de laturi pe cei pe care autorii-i considera dusmani!? …

Mai zilele trecute, … navigand (oare asta-i termenul?!) pe internet, am avut “norocul” sa dau (citesc) peste niste asa zise comentarii, ale unor indivizi straini de orice urma de civilitate si demnitate umana, pusi pe harta si atacuri la persoana. Iata si cateva exemplificari, tot aleatoriu alese: “Sa se inchida tara de prostie. Basescu cu complicitatea PMP vrea iar la primarie. Puscarie golanule! Alcolist nemernic si securist pervers!! Ai distrus destine! Cel mai josnic, fariseu, ipocrit, duplicitar, imoral, pervers, oportunist și fără demnitate este omul ce linge exact ce a scuipat. “; “Niște scelerați oligofreni drogați și maneliști manipulați cu creiere spalate, îndrăznesc sa-si bată joc de cei ce-au construit cu trudă și sudoare case pentru oameni. “;, Am cunostinta de un asemenea element turmentat chiar si cand e treaz, chiar daca nu mai trage la masea e zob caci s-a imbatat la vremea lui pe toata viata. ”

Privindu-i și văzându-i sau citindu-i peste tot, cu o ubicuitate demnă de invidiat, te întrebi când mai au vreme să citească și să scrie despre… idiotii si cretinii ?! Sunt oare sigurile cuvinte ce le inspira “operele”? Din pacate mai sunt si altii, la fel de… dotati, care o spun (scriu) direct, cica, fara ocolis: “c. r;” “bag… pilula in mama lor”; “ei manaca c… at cu vorbele”; “o sa ne suga p… a” si multe multe alte scabrosenii si obscenitati ce te lasa fara grai. Iata unde am ajuns cu… libertatea de exprimare spusa (scrisa) cu nerusinare!

Se stie doar ca literatura este si o îndeletnicire cronofagă. Empiric, se poate glosa pe marginea următoarei idei: cu cât un scriitor, gazetar sau blogher este mai vizibil, vocal, omniprezent, implicat politic, social, cultural, cu cât el deține mai multe funcții, e de la primarie sau prefectura, membru prin ‘n comitete, comisii etc., cu atât mai mult se poate avansa despre el prezumpția că citește puțin, ori chiar deloc, șansele de a produce capodopere se diminuează considerabil. Totusi celebrul indemn din generic ramane valabil: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!” Dar nu prostii, zic eu, precum si Ovidiu Ivancu, intr-o rubrica mai ampla, de pe net…

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Categorie articol [ Guest Post ]
Tagged with: [ ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

9 comentarii la “Scrieţi băieţi, orice, numai scrieţi!”

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 31 iulie 2020, 20:53   [#1]

    De-aia suntem un popor de scriitori, prietene Marc: am urmat îndemnul lui Heliade. Nu chiar toți, ci doar unii mai celebri, cazați o vreme pe la Rahova…

    Ceilalți (plevușca, cum s-ar spune în limbaj pescăresc) își etalează talentele scriitoricești pe „feisbuc” sau (de ce nu?) pe Blogul lui Dan. Băga-mi-aș cardul în bancomat, presimt că iar nu o să-ți placă comentariul meu!

    M-ai caracterizat într-un comentariu recent că sunt „mereu pus pe harță”. Așa este și cred că așa voi rămâne până la capătul tunelului în care luminița speranței strălucește precum un licurici într-o noapte de vară. Cum să nu mă iau la harță cu „specialiștii” în vorbe goale ce ne tot conduc prin deșertul acestei tranziții spre nicăieri?

    Când în bucata mea de lume (un sat pierdut printre dealurile Banatului) au ajuns să fie majoritari șmecherii și profitorii acestei „democrații originale”, ce zici că ar trebui să fac? Să-i aplaud sau să-mi bag pensula în cutia lor de vopsea cu care spoiesc pereții acestei (cică!) „democrații”?

    Constat că votul nu prea ajută la dezlegarea enigmei…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 31 iulie 2020, 22:54   [#2]

    Generația „smart”…

    Noi, ăștia „depășiții” de explozia tehnologică a ultimelor 3 decenii, nu mai avem nimic de spus.Tinerii prezentului sunt cu muuult mai „deștepți” decât am fost noi pe vremuri. S-au adaptat timpurilor în care își trăiesc tinerețea. În societatea de azi nu mai e nevoie să știi prea multe, „goagăl” îți răspunde la orice întrebare. Ajunge doar să ai un „smartfon” și să cunoști literele alfabetului.

    Individul societății moderne nu mai are nevoie să știe valoarea radicalului din trei sau suma dintre unu și doi, iar Pitagora și teorema lui s-au pierdut în antichitate…

    Cetățeanul „modern” nu mai are nevoie nici de ceas, nici de gândire critică. E de ajuns ca un candidat la funcții publice să-i promită (că nu îl doare gura) marea cu sarea și luna de pe cer, că imediat trântește ștampila.

  • marc
    ... a scris la 1 august 2020, 12:31   [#3]

    Depasit sau nu,destept ori ba,niciodata nu m-am ocupat(preocupat)de caracterizarea cuiva,daramite a unui coleg de blog-amic virtual ,posesor de… card!Eu am facut doar o referire la modul in care,unii sau altii,vor sau au devenit deja, fie scriitor,gazetar si,de ce ,nu?,blogher,folosind un limbaj nu tocmai pe masura aspiratiilor.In fond,fiecare e liber sa gandeasca si sa se exprime asa cum doreste .Omenii sunt diferiti,inclusiv in optica si preferintele lor.Asa ca,draga Francisc,sezi binisor acolo unde te afli, pentru ca amicul tau octogenar nu numai ca nu-ti vrea raul,ba chiar te si simpatizeaza , uneori,te si admira.In rest,sa auzim si sa scriem (sI)de bine !….

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 1 august 2020, 13:00   [#4]

    Mă întreb de ce „simpatizarea” și „admirația” se întâmplă doar uneori, dar nu asta contează. Important e să credem că trăim într-o lume democratică, în care fraierii votează și deștepții conduc…

    Să scriem doar de bine, prietene Marc? E imposibil.

  • marc
    ... a scris la 1 august 2020, 16:09   [#5]

    SI de bine!Păi nu-i normal?

  • marc
    ... a scris la 3 august 2020, 14:32   [#6]

    Noi scriem,dar ce folos daca cele scrise continuă să se ,,odihneasca” in spălat cate 4-5 zile?!Am tot spus-o si o mai spun că-i mare păcat!De tot si de toate…Dar mai stii?,poate ca eu-s prea grabit sau prea pretențios!?Intr-adevar oi fi si sunt,dar motivat…

  • marc
    ... a scris la 3 august 2020, 18:08   [#7]

    SPALT…..

  • marc
    ... a scris la 3 august 2020, 18:14   [#8]

    ȘPALT^1, șpalturi, s.n. (Tipogr.) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină. ** Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, înainte de a fi paginat. -- Din germ. Spalte.

    Sursa : DEX

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 5 august 2020, 0:31   [#9]

    Unde te grăbești și ce pretenții mai poți avea când știi ce te așteaptă? „Lupta politică” nu e indicată persoanelor în etate. Tineretul patriei are dreptul să-și clădească viitorul pe baza propriilor „principii”.

    Tiparele prezentului nu mai încap în șpalturile de odinioară. Ce să-i faci, vremea modernismul a trecut peste noi fără să ne-întrebe… Iar noi, băieți deștepți cică, nu am anticipat progresul. Credeam că soluția e tovarășul Iliescu și prietenii lui, votând în consecință.Și uite-așa ne-am trezit în fața alternativei: alegem răul mai mic, căci binele e utopie…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?