Salina Praid – lipsă de interes, de profesionalism sau câştig pe orice cale?

salina praid Salina Praid   lipsă de interes, de profesionalism sau câştig pe orice cale?

Din Sovata, cale de 3-4 km, se afla Salina Praid. Atestată documentar încă de prin anii 1200, localitatea s-a făcut cunoscută datorită zăcămintelor de sare (printre cele mai mari din Europa) care, după 1700 au şi început să fie exploatate. În urma săpăturilor, în ani, s-au format găuri de mare adâncime, ajungându-se, la începutul secolului XXI, până la orizontul 320m!

Pe aceste locuri, în 1980, la orizontul 50 al muntelui de sare, s-a deschis o mult căutată bază de tratament, indicată în special suferinzilor de afecţiuni respiratorii (şi nu numai). Aerul, puternic ionizat, temperatura de 14-16 grade, umiditatea scăzută (66-70%) şi presiunea atmosferică mai mare ca la suprafaţă, contribuie esenţial, după o cură de cca 10-15 zile, la ameliorarea stării de sănătate a celor suferinzi.

Accesul (din oră în oră sau chiar la două ore) în micul oraş subteran, cu o lungime de câteva sute de metri şi cu mai multe bolte de înălţimi apreciabile, se face cu autobuzul (după achitarea taxei de 15 lei), pe distanţă a 1250m. Apoi trebuie să mai coborî încă aproape 300 de trepte!

Odată ajuns în salină, într-un cadru feeric, ai la dispoziţie, între altele, spaţii de recreere, locuri de joacă pentru copii, cafenele, bufete, toalete, o capelă pentru rugăciune, internet-cafe, mese de ping-pong cât şi un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri.
Salina este vizitată zilnic de cca 2000-3000 de turişti sau suferinzi de afecţiunile amintite, numărul acestora sporind apreciabil în sezonul estival, astfel încât anulal numărul vizitatorilor se apropie de 200.000!

Dar, din păcate, pe lângă cele mai sus enumerate, tu, vizitatorul (sau suferidul) te cofrunti aici şi cu unele aspecte mai puţin plăcute, generate fie din nepriceperea celor ce se ocupă de administrarea acestui obiectiv medico-turistic, fie din indolenţă şi dezinteres. Este jenant să întâlneşti aici, mă refer la suprafaţă, zone total neîngrijite, lăsate-n paragină, clădiri degradate, o parcare depărtată şi prost gospodărita (în ciuda taxei de 10 lei), lipsa unor necesare indicatoare de orientare şi multe, multe alte asemenea eventuale dotări.

Deficitar este şi transportul spre adâncul muntelui: autobuze învechite, murdare, ultra aglomerate (şi la duş şi la întors), oricând riscând nedorite accidentari.
La plecarea din salină este o îmbulzeală de nedescris: zeci, sute de călători fie că stau ca sardelele, fie că, de frică (sau din precauţie) renunţă, urmând să aştepte (timp de una sau două ore) următorul transport spre suprafaţă!

Păcat că toate acestea (şi altele asemănătoare) se petrec în asemenea locuri pitoreşti, înzestrate de natură pentru binele nostru, al tuturor! Regretabil că nu ştim să le îngrijim, să le păstrăm. Aceasta cu atât mai mult cu cât cred că pentru Societatea Naţională a Sării şi, deopotrivă, pentru Primăria de la Praid, salina şi întreaga zonă turistică a muntelui de sare sunt certe şi folositoare surse de venit!
Şi atunci, de ce această lipsă de interes pentru un lucru atât de benefic?!

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   
Comentează acest subiect
Acest articol a fost publicat de , duminică, 29 mai 2016 in categoria Concedii, vacante, Guest Post. Poti sa urmaresti raspunsurile catre acest articol prin RSS 2.0 feed. Poti sa adaugi un comentariu, sau poti sa pui un trackback (link) de pe propriul tau site:

Ctrl + C pentru a copia linkul

Un comentariu la subiectul “Salina Praid – lipsă de interes, de profesionalism sau câştig pe orice cale?”

  1. Dan

    Dacă e să vorbim despre interes, atunci acesta este unul de o singură natură: interesul pentru bani. Asta se întâmplă de obicei atunci când întâlnim patroni/administratori hrăpareţi, al căror singur scop este să câştige cât mai mult şi nu ţin cont de faptul că şi clientul ar trebui să fie mulţumit.

    Aici se ajunge de obicei atunci când, împrejurările sau natura ţi-au “trântit” un favor pe care puţini alţii îl au iar tu ca patron sau administrator al afacerii nu trebuie să faci absolut nimic pentru a face rost de clienţi, pentru că aceştia vin pur şi simplu, de la sine. Este genul de afacere în care, proprietarul afacerii nu trebuie să facă nimic pentru a “face rost” de clienţi, nu trebuie “să se bată” pentru clienţi, pentru că pur şi simplu nu are concurenţă.
    Exemplele sunt nenumărate în România, un exemplu asemănător este şi cazul “Colibiţa” despre care, în urmă cu ceva vreme am scris un articol …

    Am fost şi eu la Salina Praid în urmă cu ani de zile, de asemenea am trecut şi prin Sovata, renumita staţiune turistică de dinainte de Revoluţie.

    Am rămas profund dezamăgit de ce-am găsit la Sovata! Practic, cu foarte mici excepţii, în afară de ce-a construit şi a făcut Nicolae Ceauşescu la Sovata, nu găseşti nimic altceva. Ba mai mult decât atât, cei care au pus mâna pe toate bunurile lăsate “moştenire” de Nicolae Ceauşescu, nici măcar nu au fost în stare să le întreţină! Totul era într-o paragina dezolantă!

    Am oprit în Sovata, la un hotel de 4 stele, mare, construit evident de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu … Ei bine, un hotel de 2 stele din Grecia sau Bulgaria, este lux faţă de pretinsul hotel de 4 stele din Sovata.
    Ca să nu mai spun că, o ceată de ţigani neaoşi (vreo 10 la număr), din ăia cu pălării negre şi mari, alături de pirandele cu fuste lungi până-n pământ şi colorate strident (verde cu roşu) puseseră stăpânire pe holul hotelului, făcând gălăgie şi deranj, comportându-se de parcă hotelul era proprietatea lor. Din câte mi-am dat seama, după cum vorbeau cu recepţionerul, erau de prin zonă şi erau .. obişnuiţi “de-ai casei”.

RSS

Adaugă un comentariu

Autentifică-te pe site și nu va mai trebui să completezi căsuțele de mai sus.

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

 

Acum poți adăuga pe site, propriile tale articole. Click aici !



www.suplimente-culturism.ro