Cu 25 de ani în urmă, țara noastră trecea printr-unul din cele mai penibile (și rușinoase) întâmplări din istoria-i contemporană! Pe 13-15 iunie 1990 hoarde de mineri (și foști securiști deghizați în ortaci!) au năvălit în Capitală, invitați de noua (oare?!) putere, pentru a-i ciomăgi (în cel mai… fericit caz) pe cei care îndrăzneau să li se opună.
Atunci, în acele zile negre, Piața Universității (și nu numai) a fost locul de masacru al “Golanilor” al celor ce încercau, în mod democratic, să militeze pentru libertate, să lupte împotriva rămășițelor comunismului românesc.

Invazia neagră, în urma apelului președintelui Ion Iliescu adresat “oamenilor de bine”, s-a soldat cu sute de cetățeni snopiți în bătaie și chiar cu victime! Nu mai vorbesc de ororile prin care au trecut cei arestați și de stricăciunile pricinuite de “apărătorii noii democrații” în multe zone ale Bucuresilor! Despre toate aceste fărădelegi, probabil, va mai reamintiți. Ele, desigur, nu pot fi uitate.
Grav este însă faptul că tocmai cei care, prin lege, erau îndrituiți să ia măsurile cuvenite împotriva celor vinovați, au uitat!? Sau se fac, de 25 de ani încoace, că au uitat?!

Într-un timp, în urma ecourilor din presă (din țară, dar mai ales a celei din străinătate) s-au întocmit, de ochii lumii, cum vine vorba, niște dosare penale, a fost, se pare, pedepsit un miner, și… cam atât! Restul au fost, zice-se, clasate!
Adevărații vinovați? Bine, merci! Cum altfel poți să spui, din moment ce, tocmai cei mai cu moț au ajuns printre fruntașii noii puteri!?
De la o vreme, tot în urma mai multor proteste, iarăși s-a spus că se fac investigații pentru găsirea făptașilor, că, din nou, se fac sau se reactualizează dosare etc, etc. Dar după cum se poate constata, deocamdată, practic, nimic!
Acum, se spune, sunt alte priorități: bonurile fiscale, loteria acestora (?!), pensiile parlamentarilor, ha, ha, câte și mai câte, pe capul celor de la putere!

Cu ce am rămas după un sfert de secol de la cea mai rușinoasă (și revoltătoare) pagina postrevoluționară (13-15 Iunie 1990)? Cu promisiuni! Atât!
În rest, să ne vedem de treabă, că cine mai știe…

Și cum am mai spus, tot în ROMÂNIA se întâmplă și multe, multe alte fărădelegi ! Spre exemplu, dacă aveți neșansa de a circula cu vreun autobuz sau microbuz destinat transportului interurban, ve-ți constata că șoferii acestora (mai exact, unii dintre ei) iau banii, dar, din motive pe care dvs., probabil, le bănuiți, uită să-ți mai elibereze și cuvenitul bilet!
Pentru a vă convinge, dacă n-aveți altceva mai bun de făcut, încercați să fiți pasagerii autobuzelor de pe ruta: Suceava – Tg.Neamț – Borsec – Tg.Mureș – Câmpeni! Dacă vă aflați la Tg.Mureș, evitați să vă urcați în microbuzul ce vine de la Sf.Gheorghe spre Sovata, pentru că șoferii acestor mijloace de circulație, în dorința de a-și spori veniturile, încarcă cu peste 3 ori mai mulți călători decât prevede capacitatea normală, prevăzută de lege!
Dacă nu au alte “probleme mai presante” cei de la ANAF cât și cei de la POLIȚIA RUTIERĂ, se pot convinge de veredicitatea acestor sugestii, direct… la fața locului!

Acum, la final, o ultimă (oare?!)… întâmplare. Despre ce ne oferă zilnic Televiziunile (locale sau centrale) am mai vorbit și văzut! De la un timp însă, la rubrica de SPORT a ProTV-ului, care-i mai mult o rubrică de mondenități sau curiozități, gen “știați că…?“, un comentator s-a încăpățânat să pronunțe corect, pe românește, numele unor bine cunoscute localități! În loc de CLUJ, dumnealui spune: CLUJI! Tg.Mureș este TG.MUREȘI, Brașovul – BRAȘIOV, Sălajul – SĂLAJI, etc, etc.

La fel se întâmplă și cu JIONGLERII, în loc de – jonglerii (cum ar fi corect), ȘIUT – în loc de șut, AȘEA – în loc de așa!

Mă opresc aici cu exemplificările pentru a nu vă plictisi, sugerând freneticului prezentator (sau, mă rog – comentator) să rosteasaca cuvintele așa cum sunt ele în lb.română! Asta dacă nu cumva s-o fi prea îndrăgostit de I-ul pe care-l folosește cu prea multă… pasiune!

Și încă ceva. Dacă se poate (și nu-i prea greu), rubrica de SPORT să fie de … sport, nu numai de fotbal, transferuri (reale și… imaginare), vânzări, can-canuri de duzină și alte asemenea minuni, total străine SPORTULUI!…

Autor: Marc Ciubotaru (Guest Post)