rromii – pată de culoare în peisajul Târgului Neamț!

hqdefault 1 rromii   pată de culoare în peisajul Târgului Neamț!

Nu știu dacă va mai reamintiți că, în urmă cu ceva timp, vă informam despre o crâncenă luptă de stradă, cu săbii și topoare, ce a avut loc în plină noapte chiar în zona centrală a Târgului Neamț, între două clanuri de rromi (adică de țigani), majoritatea beligerantilor provenind dintr-o zonă suburbană. Au fost atunci, clipe și momente, scene inimaginabile ce a îngrozit realmente întregul oraș. Un oraș în care rromii (numai noi, românii, le spunem așa!) au fost și sunt de când lumea! Dar nu dintotdeauna, însa, au creat atâtea probleme, cum o fac din ’990 încoace.

Episodul de anul trecut, când s-au luat la bătaie devastând centrul orașului și facând din Târgu Neamț titlu de Breaking News, pe toate posturile radio-tv și în presa scrisă, a rămas și va rămâne elocvent în acest sens. Altfel, Târgul e liniștit, fără scandaluri de amploare, poate rare ori, când și când să mai zdruncine câte ceva tihna și tabieturile comunității.

Per total, indiferent când și cum, bătăile, furturile sau chiar unele crime, au ca regulă de baza, rromii. Mai cu seama, cei migratorii, din Vânatori-Neamț. Zile întregi, de dimineață și până seară piața agro-alimentară și zona adiacentă sunt invadate de cerșetori și de cete de… bruneți, gata să te agreseze verbal sau uneori și fizic. Totul sub privirile nepăsătoare și îngăduitoare ale unor așaziși bodyguarzi. De polițiști locali sau nu, nici nu mai vorbesc. Nimeni nu-i vede sau atunci când rar, f rar mai apar, trec așa, precum trenul prin gară. Nu intră-n atribuțiile lor, se mai motivează!

Totuși, din câte aflu din presa locală cât și din mai multe documente ale vremii, istoria țiganilor-rromi (pleonasm, nu? Dar altfel acel Consiliu al Discriminării atât așteaptă pt a mă sancționa!) se duce mult înapoi în cazul localității de la poalele Cetății. Poate că la aceasta a contribuit și faptul că atâta amar de vreme rromii au fost robi, iar zona abundă în lăcășuri bisericești, unde era nevoie de mulți care să muncească.

Iată ce ne spune despre această realitate în paginile ziarului “Monitorul de Neamț”, prof. Emanuel Bălan, directorul adjunct al liceului “Vasile Conta”Tg. Neamț: “țiganii au reprezentat, cel puțin la nivelul secolului al XX-lea, a doua minoritate, ca număr de persoane, după evreii. Prima atestare a țiganilor în zona Neamțului este într-un documente de la Alexandru cel Bun, din 8 iulie 1428, în care Mănăstirea Bistrița primește 31 sălașe de țigani, 12 bordeie de tătari și niște bulgari. Catagrafia din 1774 dădea câteva zeci de țigani pentru zona Romanului. Doar Romanul, că târg, avea 20 de țigani, în timp ce, la Târgu Neamț, erau 9. O altă catagrafie care-i menționează pe țigani este cea din 1831-1832: la Român erau înregistrati 195 țigani, iar la Târgu Neamț 76 de suflete. Un document, din 11 noiembrie 1842, atestă pe moșia Radeni, din ținutul tului, moșie a lui Iorga Sturza, existența a 28 de țigani, conduși de starostele Vasile Bergau. Iar dintr-un alt document, din 26 iunie 1844, aflăm că țiganul Ioan sin Cârlan, de meserie bucătar și scripcar, slujea la paharnicul Merisascu din târgul Piatra“.

Același bine documentat profesor, mai adaugă: “După război, regimul comunist i-a considerat pe țigani elemente străine, care trebuiau să devină românesti, cultura lor fiind considerată a subdezvoltarii și sărăciei. În 1966, la nivel de județ, numărul acestora era de 239. Politica de asimilare a continuat, în anii ’60, prin politici de izolare și asimilare. Această asimilare a fost și benefică, contribuind la supraviețuirea etniei, prin sedentarizare și muncă forțată. Ultimul deceniu comunist a însemnat, pentru țigani, un regres social, la marginalizare și sărăcie, mulți alegând activitățile ilicite. După 1989, numărul țiganilor a crescut, în 1992, la nivel de județ, fiind înregistrati 3.859, pentru că, în 2011, să fie 6.703 de țigani. Dintre aceștia, 903 trăiau în Piatra Neamț, adică 1,16%, 224 la Bicaz, adică 3,42%, 387 la Roznov, adică 4,78% și 353 la Târgu Neamț, adică 1, 77%. Comune cu un procent mare de populație țigănească sunt: Văleni, cu 25, 35% țigani, adică 339 din totalul de 1.337 de locuitori. Pe locul al II-lea, este Bahna, cu 487 țigani, adică 14% din 3. 071 de locuitori, și Cracaoani, cu 12,6%, adică 487 țigani din 3. 849 de locuitori
În prezent potrivit datelor furnizate de Primăria din Târgu Neamț, sunt numai 347 țigani în oraș, adică 1,82% din populație. Neoficial, însa, se apropie de 700. Iar din cei 377 de beneficiari de ajutor social, 272 sunt țigani.

Primăria a tot încercat diferite metode de a-i integra pe rromi, începând de la proiecte precum “Mestesugitul e mișto” (proiect din 2012, în care primăria le-a dat țiganilor tablă de aluminiu din care ei au făcut tigăi, cazane și ibrice) pâna la cel derulat în prezent de Direcția de Asistență Socială, prin care se încearca reducerea violenței în familie. “Cu toții ne dorim să-i integrăm în comunitate, în societate, să-și ducă la școală copiii și să nu mai profite de ajutorul social, pentru că va veni vremea când nu vor mai primi acest ajutor social”, spune primarul Daniel Harpă, într-un articol semnat de Ciprian Traian STURZU. Intenția mea e să previn lenea în rândul lor. Am investit 250. 000 de lei în școală de la Humulești, unde învata și elevi de etnie rromă, pentru a veni și în sprijinul lor. Ne dorim să-i educăm și să participe la activități educative. Per total, nu consider că rromii din orașul nostru sunt o mare problema a comunității, așa cum este în alte orașe din România, dar nici nu voi tolera că unii dintre ei să ne strice imaginea orașului sau să creeze probleme de ordin social“.
Aceasta-i de fapt și dorința tuturor locuitorilor, a tuturor celor care trăiesc unii, (nu chiar puțini la număr) mai și muncesc, în acest pitoresc oraș de pe malurile Ozanei! Marc Ciubotaru

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)



Categorie articol [ Guest Post, Social ]
Tagged with: [ , , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

2 comentarii la “rromii – pată de culoare în peisajul Târgului Neamț!”

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 23 octombrie 2019, 22:32   [#1]

    În vremurile copilăriei, în satul meu trăiau vreo trei familii de țigani (hai să nu ne-ascundem după deget și să-i numim așa cum s-au numit de când s-au pomenit) și nimeni nu avea vreo problemă cu etnia lor. În școala generală am avut o colegă țigancă (născută în aceeași zi cu mine!) și chiar eram foarte bun prieten cu ea.

    Părinții mei, atunci când aveau nevoie de ajutor la munca câmpului sau în gospodărie, îi tocmeau cu ziua și toți erau mulțumiți. Nici vorbă de conflicte interetnice…

    După 30 de ani de la „revoluția” lui Iliescu (unii spun că are origini țigănești și de-aia a decretat denumirea de rrom) satul e aproape pustiu. Nu putem evita o întrebare arzătoare, Marc: oare de ce pleacă cetățenii români (indiferent de etnie) din țara în care s-au născut?

    Când vom găsi răspunsul, vom găsi și antidotul…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 24 octombrie 2019, 0:24   [#2]

    Uite că mă luai cu vorba și uitai de meciul dintre Slavia și Barcelona. Cei care nu au văzut această partidă au ratat un meci de zile mari. Demult nu am văzut echipa catalană înghesuită atât de rău.

    Sigur că sunt subiectiv (sunt ceh de naționalitate și nu e vina mea), dar cred că echipa pragheză a arătat întregii lumi fotbalistice ce înseamnă atitudinea. Au pierdut acest joc („calculele hârtiei” arătau că nu poți câștiga în fața unei echipe care îi are pe Messi și Suarez) pe mâna lor.

    Îmi cer scuze că astă-vară credeam că CFR îi poate învinge pe cehi…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?