Revoluția și „evoluția” tehnocrației…
Pe vremea când îmi toceam coatele uniformei de școlar pe băncile liceului, „tehnocrația” era definită în dicționarul explicativ al limbii române contemporane (vorbesc despre DEX-ul anilor 80) în următorii termeni:
Tehnocrație s.f. Doctrină social-politică burgheză care supraestimează locul și rolul tehnicienilor în conducerea societății, minimalizând funcțiile politicii și ideologiei (precizez că s.f. înseamnă substantiv feminin, ca să nu fiu înțeles greșit).
În prezent, site-ul dexonline.ro (găsit în jungla Internetului cu ajutorul atoateștiutorului Google) definește tehnocrația cu totul altcum:
1. Orientare în sociologia și politologia contemporană potrivit căreia rolul în conducerea societății trebuie să revină specialiștilor din diverse domenii.
2. Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, îndeosebi experți tehnici, ca alternativă la cel în care conducerea o au factorii politici.
3. Intelectualitate tehnică (cu rol conducător). (se specifică și sursa: DEX 2009).
(În ceea ce privește cuvântul tehnocrat, sensul lui e definit la fel în ambele surse: adept al tehnocrației.)
Să-mi fie cu iertare prieteni, dar de la „doctrină burgheză ” până la „orientare sociologică contemporană” e cale lungă. Orientarea politică a „tehnocraților” de azi nu are nimic de împărțit cu ceea ce știau „tehnocrații burghezi”. Prim-ministrul Cioloș (cu tot cu guvernul lui de „tehnocrați”) e doar o marionetă atârnată în sforile trase de păpușarii momentului. O păpușă de paie pusă în lumina reflectoarelor doar pentru ca spectacolul să fie aplaudat, scenariștii să-și dea mâna cu actorii și regizorul să fie mulțumit…
Un „show” regizat „step by step”, în care noi suntem clovnii ce-și caută de lucru la circ în loc să fim îmblânzitorii „leilor” din arenă, pe care îi hrănim cu taxele și impozitele ce le plătim cu inocență din propriul buzunar.
„Democrația” pe care o trăim a ajuns într-o fundătură. „Tehnocrația” asta de conjunctură nu e în niciun caz o soluție. Vă invit la implicare în viața cetății. Nu putem să ne resemnăm, atâta vreme cât avem dreptul de a alege (e drept, fără să avem de unde).
Haideți să încercăm să dăm cu ei de fundul istoriei, căci nu avem ce pierde… De la revolta străzii până la „revoluția” votului nu e decât un singur pas: ștampila! O putem aplica în chenarul partidelor mici ce nu au condus niciodată această țară. Nu-mi fac iluzii că veți urma sfatul meu, dar cred că o alegere între PSD și „noul” PNL (o corcitură între PDL și bastarzii PNL-ului de-odinioară) nu schimbă cu nimic situația. Știm cu toții că aceste partide reprezintă cancerul politicii românești. De ce să le mai alegem, când am „gustat” timp de 26 de ani „binefacerile” guvernării lor?… De-ar fi s-aleg între PSD și PNL, prefer să-mi plâng de milă și să mai beau o bere încercând să-i lămuresc și pe alții să facă la fel… Ah, am uitat de ALDE, de UNPR și de alte asemenea partide-balama ce scârțâie fără ca ușa pe care o susțin să fie deschisă…
Autor: Francisc Bouda (prima zi din noul an 2016) – (Guest Post)
9 comentarii la “Revoluția și „evoluția” tehnocrației…”
Din ce-ai scris aici, o mare parte dintre români vor înțelege (din păcate) că trebuie să voteze cu ALDE, UNPR, UDMR, PC, etc.
Nu oblig pe nimeni să voteze cu cine vreau eu, Dane! Fiecare e liber să aleagă ce vrea, dar ALDE, UNPR și PC sunt niște „partide” de carton care nu au ce căuta în „decorul” democrației. Au intrat în politică pe ușa din dos și culmea e că nimeni nu le trage un șut în cur.
N-am băgat și udemereul în aceeași oală pentru simplul motiv că are un electorat destul de numeros și știe să-și atingă țelul.
Răspunde-mi, Dane, la o singură-ntrebare: cine naiba a votat cu ALDE, UNPR și PC? Că tare-s curios…
Între noi fie vorba (nu m-apuc să te lămuresc tocmai pe tine cu cine să votezi), te întreb ca pe-un prieten pe cine susții?
Eu m-am săturat de „buldogi” și de „mikimauși”. Accept pentru moment paliativul tehnocrației, dar aștept cu nerăbdare alegerea celor mulți, cu speranța că voi fi și eu în tabăra lor…
Aceeași întrebare am pus-o și eu mai în urmă cu ceva vreme, tot pe aici pe blog … poate cu o altă nuanță: cum naiba o fi arătând electoratul ce votează cu ALDE, UNPR și PC?
În altă ordine de idei … uitându-mă la această oră pe scena politică, constat cu surprindere că, nu am ce alege! Pentru că, până și oamenii despre care am crezut că ar putea însemna o alternativă ceva mai “sănătoasă” pentru România, în timp s-a dovedit că nu sunt nimic altceva decât niște șarlatani politici.
Nu conteaza pe cine sustii, Francisc, si multi ar crede ca dupa nume poti sa fii doar intr-o singura tabara.
Ca tot ati adus vorba de partide gen UDMR, ei nu vor avea niciodata destule voturi, ci vor pierde din ele de la an la an, odata cu divizarea voturilor spre alte partide de genul.
Spune-mi si mie un partid mic la care te-ai gandit, ca poate votam si noi.
Votand orice partid, ai impresia ca celelalte partide nu vor fi si ele la conducere? Crezi ca vei scapa de ele? Sunt aceiasi balauri, cu cateva capete taiate.
Tehnocratia la conducere e mai buna ca partidele astea fara onoare, care urmaresc propriile interese. Dar conteaza oamenii pe care-i pui acolo. Degeaba pui o marioneta din PSD sa conduca transporturile, daca nu se pricepe si habar nu are. Sa nu uitam ca PSD si oamenii lui, au lovit aceasta tara cu o forta letala. Au fost primii la furat, inainte de a se infiinta PSD.
Daca imi permiteti o fantezie, poate scapam de ei doar dandu-le foc la locul de munca. Dar suntem in alte vremuri si nu o sa se intample asta.
Daca ar fi dupa mine, as face Partidul Tinerei Natiuni, in care as uni tineretul impotriva cancerului deja existent in guvernarea tarii, care a cuprins toate partidele politice. Si asta pentru ca marea majoritate a tineretului din tara noastra inca nu au fost prinsi in vortexul coruptiei. Pe langa acesti multi tineri, mai gasim romani fara numar care s-au saturat de coruptie, si s-ar putea uni impreuna cu romanii care lucreaza in strainatate si le pasa de tara lor.
Atunci, poate impreuna vom fi o forta care poate resuscita draga noastra tara Romania!
Ca să nu te fac s-aștepți prea mult Severus, îți spun numele unui partid mic: M10, partidul doamnei Macovei. Între „liberalii” doamnei Ghorgiu și social-democrații lui Dragnea eu o aleg pe doamna Monica. Ce mare lucru-ar fi să faci și matale aceeași alegere, că nu te doare-n ștampilă…
Dar, mă rog, e dreptul tău să-ți placă de Blaga sau de Dragnea…
Nu mă surprinde surprinderea ta, Dane! Sunt la fel de rătăcit în ceața acestei „tranziții” spre bunăstarea celor aleși și la fel de revoltat ca tine. Anul ăsta e ultimul în care mai fac alegeri. Mă „aliniez” poporului…
Nu imi place nici Blaga nici Dragnea, dar pe Macovei pot sa zic ca o accept.
Dincolo de Blaga și Dragnea rămâne amarul sfertului de secol ce ne-a învrăjbit destinele. Iar vinovatul are un singur nume: Ion Iliescu. Votanții lui nu pot fi exonerați de răspundere, la fel cum nici alegătorii lui Mazăre, Vanghelie sau Oprescu nu pot fi iertați de vinovăție.
Fă-mi un hatâr, domnule Severus, și spune-mi ce vârstă ai. Eu împlinesc peste câteva zile 50 de ani de trăire…