Productivitatea muncii …

De ani de zile aud “sloganul” ăsta cu productivitatea muncii în România … muncitorii se plâng de faptul că salariile sunt foarte mici (şi pe bună dreptate se plâng), în timp ce atât guvernul roman cât şi politicienii europeni arătă cu degetul către… productivitatea muncii. Ei susţin că, datorită productivităţii muncii (foarte scăzute în România), romanii au salariile foarte mici, că nu suntem competitivi, etc …

Ştiţi ceva ? Au dreptate! Însă când spun asta, ar trebui să arate cu degetul către companiile de stat şi să nu generalizeze! Asta deoarece, la privat chiar se munceşte! La “privat”, se munceşte chiar “mai mult decât prevede legea” (ca să citez din expresiile populare româneşti). Problema este la societăţile cu capital majoritar de stat, la companiile unde statul este acţionar majoritar. Iar asta se întâmplă pentru că, exact ca pe vremea comunismului “unul munceşte şi doi comandă”. Este o “boală” moştenită de pe vremea comunismului şi cum după Revoluţia din 1989 au ajuns la conducerea ţării tot comuniştii (Ion Iliescu & Company), au fost perpetuate şi metehnele comuniste … În toate instituţiile statului român şi în toate societăţile în care statul este acţionar, e plin de şefi, sefuleti, responsabili, manageri, proiectanţi, specialişti, băgători de seamă şi lingători de funduri politice … Muncitorul are rolul de “robot”, care trebuie să muncească cât de mult şi pe bani cât mai puţini, pentru că … cică, nu e productiv!