Într-o frază scurtă, situaţia din România poate fi caracterizată astfel: preţuri ca în Vest, salarii ca în Africa. Simplu. Şi n-o spun eu, afirmaţia nu-mi aparţine, ci o spune poporul. Fraza anterioară am citat-o de pe un forum românesc, unde românii i-şi mai varsă din când în când, “off”-ul.

Este situaţia în care am ajuns în primul rând datorită politicienilor care ne-au “condus” din 1989 până acum. Am pus între ghilimele termenul “condus”, pentru că acesta, prin prisma felului în care politicienii români au făcut-o se traduce: furat, distrus, vândut, devalizat.

Am ajuns la concluzia că, neţinând cont de culoarea politică, toţi politicienii români au avut un singur scop în momentul în care au decis să intre în politică: să fure cât mai mult! Altfel, cum se explică faptul că un aşa zis “om de afaceri” care şi înainte de a intra în politica derula afaceri care-i asigurau un câştig frumuşel, acesta ţine morţiş să intre de exemplu în Parlament unde va primi un salariu extrem de mic comparativ cu veniturile lui, generate de “afacerile” pe care le derulează ?!?

Este cât se poate de simplu: vrea mai mult! Toţi vor asta: vor MAI MULT! Iar asta nu se poate decât prin furt, prin “furt legal” aşa cum au avut grijă până acum parlamentarii români să o facă, respectiv să-şi facă legi prin care să poată fura şi prin care să fie acoperiţi în faţa legii. Există o mulţime de contracte absolut dubioase, prin care statul român şi-a vândut fabricile, resursele naturale, proprietăţile, etc…, contracte care ori “s-au pierdut” (de exemplu, contractul cu Bechtel pe care Dan Şova l-a făcut “pierdut” şi pentru care nici astăzi, încă, nici o instituţie a statului nu l-a luat la întrebări !?) ori au fost “secretizate”.

Jaful pe care politicienii români l-au practicat din 1989 încoace, ne-a adus în situaţia de astăzi, când în România avem preţuri ca în Vest (în multe cazuri, chiar mai mari decât în Vest) şi salarii ca în Africa.