Play-off, ultimul meci…
Hai să batem apa-n piuă…
Mai e doar o singură zi până ce tulburele campionat de fotbal al României își va limpezi apele și una din cele trei echipe ce se bat pentru titlul de campioană se va bucura de reușită.
S-au făcut speculații cu nemiluita despre tot felul de „blaturi”. Nu vreau să mă contrazic cu suporterii celor trei echipe. Din punctul meu de vedere contează doar clasamentul înaintea ultimei etape.
Viitorul e pe primul loc și își poate pune pe frunte laurii de campioană cu condiția să câștige meciul cu CFR Cluj. Nu prea văd de ce s-ar îneca când e atât de aproape de țărm. Dacă echipa lui Hagi își face treaba, orice scenarii sunt inutile.
E normal ca „vecinii” de clasament să-și dorească moartea caprei din fruntea turmei. Adevărul e că Dinamo a câștigat cele mai multe puncte în acest experiment numit play-off. La fel de adevărat e faptul că FCSB a devansat Viitorul, dar totul se joacă în ultimul meci.
FCSB-ului și lui Dinamo nu le rămâne decât să câștige mâine și să dea acatiste la viitoarea catedrală a mântuirii neamului ca Dumnezeu să-i ferească de o victorie a regelui fără coroană.
Personal, nu cred că Hagi și echipa lui ar putea să o dea în bară. Și le țin pumnii pentru că așa simt. Celelalte variante le las în seama suporterilor. Inclusiv cea în care gazdele pierd în bloc.
În concluzie, mâine vom urmări trei meciuri în același timp (cred că am exagerat: doar cei interesați își vor pierde vremea belindu-și ochii la televizor. Recunosc spășit că mă interesează subiectul), cu interese diferite.
Nu o mai lungesc. Nu poți scoate unt bătând apa-n piuă…
Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)
6 comentarii la “Play-off, ultimul meci…”
Cu scuzele de rigoare pentru intarzierea publicarii…
Nu-i nevoie de scuze, Dane. De ce te-ai scuza când un neavenit ca mine dă buzna peste o gazdă ca tine?…
Până la urmă previziunea mea s-a întâmplat. Echipa lui Hagi a câștigat meciul, dar noi rămânem să batem apa-n piuă în continuare, până zice TAS’ u cine e campioană, c-așa-i pe la noi. Nu prea știm să jucăm fotbal, da’ ne pricepem al naibii de bine la jocul de glezne și la mânării de culise.
Da’ hai că mă grăbesc! Tocmai ce mi-am terminat treaba și am destupat a treia bere. Stai să vezi comentarii după a cincea…
Am„ făcut-o” și pe-a șasea, dar comentariile sunt doar ale mele. Bag de seamă că atunci când beau nu trebuie să spun ce-mi vine pe limbă. Înțeleg că rezolvarea e simplă: ori nu beau, ori tac (din gură, ar spune unii).
Ei bine, prieteni, prefer să beau și să zic. Că le spun bine sau rău, nu eu hotărăsc ci voi, cititorii mei…
Se pare că pân’ la urmă, tot Hagi e “salvarea”. Mă bucur pentru el în primul rând, apoi pentru alţii. Ca antrenor nu are el “strălucirea” ce-a avut-o ca jucător, însă cred că se străduieşte.
Spune-mi sincer, Dane, ce crezi despre tot circul ăsta numit Liga 1? Nu ți se pare că noi, spectatorii inocenți, suntem păcăliții de la ordinea zilei?
De când mă știu mi-a plăcut fotbalul. Presupun că există și alți fraieri ca mine ce cred că sportul (în general vorbind) poate garanta refularea frustrărilor.
Hagi ăsta al nostru e rege. Noi l-am încoronat și nu pot pricepe de ce tot noi îl „dez-înconorăm”. A câștigat pe merit un campionat mediocru. Vasăzică, echipa lui a fost un pic mai bună decât toate echipele din competiție.
Las deoparte pretențiile unor bișnițari ca Becali și scriu ce cred, indiferent de hotărârea tribunalului elvețian. Pe ce lume trăim, dacă acceptăm ca câștigătorul (iertați-mi cacofonia) din arenă să fie declarat învins…
Hagi nu e salvarea fotbalului autohton, ci doar o cale de a arăta tuturor că se poate câștiga un campionat cu muncă serioasă. Nu mai comentez. Ploaia s-a oprit și nimic nu mă oprește să mă duc la culcare…
Eu nu-s tare mare prieten cu fotbalul… urmăream meciurile naţionalei României, mai mult din “patriotism” decât de dragul fotbalului, şi mă bucuram alături de naţională şi de fani în cazul unor rezultate cât de cât satisfăcătoare, când însă am văzut înspre ce direcţie a luat-o fotbalul autohton, am renunţat totalmente să mai urmăresc vreun meci de fotbal.