Parastas sau aniversare?

Craciun 1989 Revolutie tancuri armata Bucuresti Romania Parastas sau aniversare?

A mai trecut un an. Al treizecilea…

În decembrele fiecărui an trecut din ‘89 încoace simt o tristețe iremediabilă. Mă doare sufletul să tot privesc la parșivenia ce se tot lăbărțează peste viețile noastre…

Am îmbătrânit crezând că vine și vremea adevărului, dar m-am înșelat. E din ce în ce mai evident că „adevărul meu” nu e valabil. Nu mai contează nici că tovarășul Iliescu a asmuțit minerii împotriva românilor, nici că după 30 de ani nu reușim să înțelegem „tainele” democrației.

Ne vedem copiii doar de Paște și de Crăciun, fără să ne întrebăm de ce? Bine că au plecat, ce să mai caute într-o țară ca a noastră? Impropriu spus „a noastră”, căci e a lor, a impostorilor…

Nu voi pricepe niciodată cum de a fost posibil ca tot felul de neaveniți să se creadă „speciali”, călcând pe mormintele naivilor ce au murit pentru libertate. Îmi pare rău să o spun, dar cei care au plătit cu viața au făcut-o în zadar.

Noi, cei rămași în viață, nu merităm sacrificiul lor…

Autor: Francisc Bouda – (Guest Post) (21 decembrie 2019)

Categorie articol [ Guest Post, Vocea poporului ]
Tagged with: [ , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

3 comentarii la “Parastas sau aniversare?”

  • marc
    ... a scris la 22 decembrie 2019, 14:29   [#1]

    Bine venit,bine ticluit(ca deobicei) si necesar.Pt. cine insa de moment ce poti sa scrii si sa vorbesti absolut ce vrei ca nimeni nu te baga in seama.Lumea a devenit indiferența,neinteresata de ce se intampla sau de ce s-a intamplat.,,Adevărul tau”,cum spuneai tu,n-o sa iasa nici odata la suprafață.Din contra,pe zi ce trece se imormanteaza mai mult.Asa ca tu,Francisc,trebuie sa fii convins că TOTU-I in zadar.Pacat.De sângele varsat cât și de dezinteresul demonstrat!

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 26 decembrie 2019, 12:47   [#2]

    Nu prea văd cât de necesare, bine ticluite și binevenite sunt rândurile mele, Marc. Judecând după numărul replicilor primite, e clar ca bună ziua că m-am damblagit rău de tot.

    Faptul că Gelu Voican a încasat zilele trecute un baston pe chelie mi se pare absolut firesc, fiindcă se afla într-un loc în care nu avea ce căuta. Pentru mine e revoltător că tovarășul Iliescu i-a luat apărarea din poziția de ex-președinte. În loc să joace amândoi table la Rahova, acești tovarăși ne dă lecții deschise despre „democrație”.

    Nevindecabila mea tristețe decembristă e accentuată în fiecare an de reportajele televizate în care ne sunt arătați nostalgicii trecutului plângând la mormântul lui Ceaușescu. Anu’ ăsta au fost și câțiva „poeți” mai tinerei…

    Ce fain era în acele vremuri! Aveam cu toții un loc de muncă, un apartament și dreptul de a aplauda „mărețele realizări”. Aproape că nici nu mai conta frigul și întunericul din case. Eram atât de „fericiți” încât până și statul la coadă devenea motiv de „mulțumim din inimă partidului”.

    E și mai „cool” în vremurile noastre! Mulți își găsesc un loc de muncă, care încotro prin Europa, iar noi tot cu festivismul depunerii coroanelor de flori la mormântul unei rânduieli decedate rămânem. Și cu tovarășii aferenți, desigur…

  • marc
    ... a scris la 27 decembrie 2019, 9:06   [#3]

    Daca tu spui ca cele scrise de tine n-au fost,,necesare,bine ticluite si bine venite”,eu nu te contrazic!Ar fi un non sens, ceva ilogic..Asa ca …,,fie dupa voia ta asa cum crezi , a fost si este(dar,sigur,o sa mai fie)in cer(nu prea stiu)dar pe pamantul in care traim-siguramente!Ai inca suficient timp sa te convingi…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »

Anti-Spam: Ce culoare are iarba?