Nu, n-au fost nicicand locuri inventate de poetul Mihai Eminescu, care i-a descris măiastru în poezii, ci există aievea, fiind cu adevarat locuri de poveste din județul Neamț. Cele două zone împădurite sunt de mai multa vreme arii protejate, ele fac parte din cadrul Parcului Natural Vânători Neamţ, un teritoriu vast întins pe zeci de mii de hectare, cunoscut şi sub numele de Ţinutul Zimbrului, care ascunde multe surprize pentru turişti. Mulţi le confundă, crezând că sunt una singură, fiind foarte aproape una de cealaltă. Pădurea de Argint este situată pe partea dreaptă a drumului judeţean ce duce la Mănăstirea Văratec, fie că vii dinspre Agapia, fie pe acela care se desprinde, în comuna Bălţăteşti, din DN15, Piatra Neamţ – Târgu Neamţ. Rezervaţia forestieră şi peisagistică Pădurea de Argint se întinde pe aproximativ 2, 5 hectare. Este formată din arbori de mesteacăn, a căror vârstă este de vreo 200 de ani. De aici şi numele, care a fost inspirat de imaginea mistică a razelor de soare la asfinţit, unii spunând că şi a lunii, care se reflectă în scoarţa albă a copacilor. Se mai spune că pădurea capătă o culoare argintie feerică, mai ales toamna şi iarna.

„De treci codrii de aramă, de departe vezi albind / Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint“, scrie Eminescu în „Călin, file de poveste”. Şi tot el descria arealul din imediata apropiere a Pădurii de Argint, Codrii de Aramă – „văzduhul tămâiet“, o culme împădurită pe un deal din satul Filioara, comuna Agapia.

„Numele Codrii de Aramă vine de la culoarea de foc, arămie, pe care, toamna, o au frunzele gorunilor. Aici există goruni şi alte specii de stejari care au şi 135 de ani, plus alte peste 300 de specii de plante. Dacă veniţi în pădure la sfinţit, sub lumina razelor de soare, veţi putea admira «văzduhul tămâiet“ descris de Eminescu în poemul «Călin, file de poveste»“.

Aceasta este descrierea Codrilor de Aramă pe site-ul Romsilva, care administrază prin Ocolul Silvic Văratec zona şi pe cel al Asociaţiei de Dezvoltare Ţinutul Zimbrului. Pădurea de Argint atrage mai mulţi vizitatori, unul dintre motive fiind poziţionarea lângă drumul spre Văratec, în timp ce Codrii de Aramă sunt preferaţi, în ultimii ani, de pasionaţii de drumeţii pe biciclete.

Aceste locuri de basm l-au inspirat pe Mihai Eminescu, poetul fiind atras la Văratec de iubirea ce i-o purta Veronicăi Micle, care se retrăgea aici, mai ales vara. Adesea, el a fost oaspetele micuţei aşezări monahale ridicată în alte vremuri într-o poiană de la poalele Munţilor Stânişoarei, închiriind o cameră în casa unei măicuţe. Turistul venit în zonă n-ar trebui să rateze Mănăstirea Agapia şi Muzeul Vivant (care-i la vreo 150 de metri de aşezământ, unul unic în România, unde este „expusă“ viaţa monahală, cu toată simplitatea, credinţa şi austeritatea ei. ) dar nici cele doua arealuri despre care succint v-am informat…

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)