Muncim mai mult, plătim mai mult
Impozitarea progresivă…
Motto: „De la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi” – K. Marx
Înainte de a-mi spune părerea despre subiect, pun o întrebare: de ce să plătesc impozit (progresiv sau nu) unui stat mafiot (sau paralel, spuneți-i cum vreți) ce nu-mi oferă nimic în schimb?
Dacă vreau să muncesc cinstit atunci e musai să-mi caut singur de lucru, da‘ nu la stat (că-acolo locurile de muncă sunt ocupate prin testament de urmașii tovarășilor), ci în lumea largă; dacă vreau să-mi educ copiii în sistemul „gratuit” asigurat de stat atunci constat că e mai rentabil să emigrez; dacă (Doamne ferește) mă îmbolnăvesc atunci îmi fac cruce, mă spovedesc și mor împăcat cu gândul că spitalele românești au avut grijă de mine.
Și-acum la subiect: într-o societate normală oamenii harnici își văd de treaba lor și câștigă pe măsură. Și-atunci, de ce ar trebui impozitați mai mult? Doar pentru ca „statul” să aibă de unde subvenționa lenea și impostura? Reversul medaliei e limpede: într-o societate atât de „democratică” precum a „noastră”, confiscarea averilor dobândite prin fraudă e absolut necesară. La fel ca supraimpozitarea salariilor și pensiilor „speciale”.
(Hai că încep să mă bâlbăi. Nici nu e de mirare: după trei Timișorene am trecut pe pălincă)
Dacă tot ne raportăm la statistici și nu la eficiența muncii, vă propun un „model” de impozitare degresivă:
– Lucrătorii din mediul privat care muncesc pe salariul minim să fie impozitați sută la sută.
– Profesorii ajunși rectori și-apoi miniștri să fie scutiți de impozit. Ceilalți dascăli să fie impozitați fără milă cu nouăzeci la sută.
– Medicii care încă nu au plecat din țară și nu reușesc să-și umple buzunarul cu șpăgi să fie „taxați” cu optzeci la sută.
– Politicienii aleși de popor să fie scutiți de orice impozit pentru că ne vor binele pe care noi, în nemernicia nostră, nu-l merităm.
Mai trebuie oare să spun că nevoile conducătorilor aleși depășesc capacitățile poporului? O armată de trântori încearcă să ne spună că fără bâzăitul ei albinele vor muri de foame. Măi să fie?
P.S.: Un mesaj primit pe mail:
Măi, fraților, nu mai înțeleg nimic din lumea asta!…Avem politişti pedofili şi ciobani zoofili. Avem tăt felu’ de Pomohaci.
Fiscul mai are puțin şi trimite somații la copiii care au făcut bani din colindat… Pilonii de pensii stau să pice, iar pensionarii au mai multă încredere în SuperBet. Vaccinurile sunt obligatorii, sub amenințarea armei, ca la Hitler, dar nu se găsesc în farmacii.Ministrul Educației e semianalfabet.Tinerii nu mai caută, pe plajă, fete cu sâni generoşi, ci WiFi. Papagalii merg la sală şi plătesc banu’ gros ca să traga o juma’ de zi de greutăti de 150 de kile, iar eu nu găsesc om care să ridice saci de 50, contra 100 RON/ zi.
Băieții poartă iegări sau colanți, iar fetele poartă blugi largi. Femeile bagă atâta silicon în ele că ți-e frică să nu le spargi. Sau, mai rău, să nu-ți rămână însărcinate şi să-ți facă vreun copilaş Haribo.
Casierele de la Profi au două facultăți, iar retardații conduc ministere.
Stăm la coadă să dăm bani la fisc iar băncile ne iau 5% din banii pe care-i lăsăm în cont ca să-i folosească ele cum vor.Coca Cola e mai scump ca laptele şi merele mai scumpe decat clementinele. Blugii rupți sunt mai căutați ca ăia întregi, iar pălinca e mai lesne decât lichidu’ de frână. Copiii le dau clasă la dascăli în materie de IT, limbi străine, small bussiness, etc, dar sunt etichetați cu ADHD.
Grâul putrezeşte-n magazii, dar importăm făină. Dăm foc la lână şi purtăm elastan din China. Dăm pe moca aurul şi cumpărăm scump parchet laminat din rumeguş.
Si, cel mai rău, votăm derbedei să ne conducă… Ce nu-i în regulă cu noi, oameni buni?
P.P.S.: Chiar așa: ce nu-i în regulă cu noi, oameni buni? Chiar am căpiat cu toții?
Autor: Francisc Bouda – (Guest Post)
9 comentarii la “Muncim mai mult, plătim mai mult”
Se pare că am căpiat, fraților. Cel puțin unii dintre noi…
Prea multă bere, domnilor. Prea multă bere…
Tare-aș vrea să vă dați slobod la gură, da’ constat că tăcerea e de aur.
Că de-aia avem un guvern (al treilea) marionetă…
Unii… ar putea lua de bună partea cu impozitările propuse de tine. Vezi că, la ăștia nu le trebuie mult, nu le da idei!
Cât despre mesajul citat… e genial! Și din păcate, în același timp, trist.
Nu m-ar deranja prea mult impozitarea progresivă dacă banii, pe care statul ni-i ia din munca noastră, ar fi folosiți așa cum ar fi normal: în schimbul lor să avem parte de drumuri fără gropi, de spitale moderne, de asistență socială eficientă (pentru cei care chiar au nevoie) sau de școli în care se face educație.
Atâta vreme cât impozitele noastre își găsesc „obștescul sfârșit” în buzunarele fără fund ale șmecherilor unei tranziții care nu se mai termină, orice sistem de impozitare ar inventa „băieții deștepți” rămâne doar un jaf la drumul mare.
Nu văd nicio diferență între birurile de altădată și impozitele de azi…
Chestia asta cu impozitarea progresiva e facuta sa te indemne sa te lasi de munca. Pai de ce sa mai muncesc? Stau si eu frumos pe ajutorul social ca boierul si ma vait ca sunt sarac (sau ma apuc sa fac ceva la negru, depinde). Pe mine ma ingrozeste ca societatea romaneasca involueaza…pai si atunci sa nu imi indemn baiatul sa plece din tara???
Uff..din pacate, asa pare..greu pana ne revenim un pic.
Nu știu ce vârstă are fiul dumneavoastră, domnule Cristi G, și nu cred că e nevoie de un sfat părintesc ca să-l îndemne să plece. Dacă l-ați învățat să zboare, va zbura într-o bună zi….
Nimeni nu-i poate garanta succesul în lumea asta globalizată, dar un lucru e sigur: în România prezentului șansele de reușită sunt infime dacă nu ai o „proptă” la partid. Cum care partid? Păi, ăla de îl tot alegem de-o viață…
Recunosc că habar n-am ce sisteme de impozitare se practică pe alte meleaguri, dar cred că într-o societate ideală procentul de impozitare ar trebui să fie același pentru toți cetățenii. Cum să mă exprim ca să fiu înțeles?
De ce am accepta ca cel harnic să plătească (procentual) mai mult decât cel comod? Pentru că sunt mai mulți cei cu nevoi decât ăia cu capacități…
Are 17 ani fiul meu. Desi nu prea a stralucit in scoala, in ultimii doi ani s-a pus serios cu burta pe carte deoarece a observat ca nu are nicio sansa aici. Doua limbi straine le stie de mic, asa ca obiectivul lui este sa ia o bursa la o facultate din afara, pentru ca eu nu il pot sustine deocamdata.
Ce țară e aia în care un părinte nu poate susține studiile fiilor săi, domnule Cristi? România, patria noastră, se comportă cu noi ca o mamă vitregă: are grijă doar de fiii născuți din violul bolșevic. Ceilalți n-au decât să-și caute „norocul” prin alte zări.