Un om de ispravă!

De peste 3-4 ani l-am cunoscut doar așa, în mediul virtual. Mi s-a părut un om bine pregătit, cu vădite înclinații spre latura umanistă, ba chiar și cu-n talent nativ al versificației și dragostei pentru poezie. Înzestrat de mama natură cu un temperament vulcanic (ce uneori depășea chiar și limitele permise!) mai mereu neliniștit, un fel de Gică contra și gata, gata să te facă (în scris) harcea-parcea, noul cunoscut m-a cucerit ușor și drept urmare, spontan, l-am inclus printre amicii virtuali. Atât și nimic mai mult. Iar faptul că provenea dintr-o zonă a țării (Caraș Severin) foarte cunoscută și îndrăgită de mine încă din anii activităților profesionale m-a determinat să colaborăm, împreună cu alți prieteni tot virtuali, pe un la fel de plăcut blog: “Blogul lui Dan”.

Niciodată n-am crezut însă că Francisc, prietenul și colegul de blog, are și alte preocupări, din cu totul alte domenii! Această până ieri, miercuri 3 octombrie 2018 când, vizionand Matinalul de la TVR1, am trăit o mare revelație! La Jurnalul de știri, teleaștii de la studioul teritorial TVR-Timișoara au prezentat un plăcut reportaj dintr-o localitate a Caraș-Severinului: GARNIC, o comună (cu o populație în majoritate de origine cehă) din sudul județului amintit, situată la numai câtiva kilometri nord de Dunăre, în dreptul Porților de Fier ale fluviului și la cca 14 km de orașul Moldova Nouă.
Acolo, la GARNIC, unul dintre cele 6 sate ale cehilor din România, se spunea în reportaj, oamenii cresc animale, cultivă pământul și, oarecum ceva mai nou, confecționează componente electronice! Au un singur angajator: patronul unei făbricuțe a cărei producții merge în exclusivitate la export, în Cehia. Patronul? Nimeni altul decât… amicul Francisc Bouda, simpaticul meu coleg de blog!

Francisc Bouda fabrica componente electrice Garnic Caras Severin Un om de ispravă!

Satisfacția pe moment a fost și mai mare întrucât cu această ocazie l-am și… cunoscut la față, văzându-l acolo, în mijlocul angajaților săi, oferind amănuntele cuvenite reporteritei de la TVR! Firesc, m-am bucurat foarte mult de reușitele lui extra blog și-n cu totul și cu totul în alt domeniu de activitate pe care, cum v-am mai spus, nu l-am bănuit niciodată!

Comuna Gârnic din Caraș-Severin mai are acum foarte puțini locuitori. Maximum 300, majoritatea vârstnici. Tinerii au emigrat în Cehia, țară din care, acum două secole, au venit întemeietorii satului din vârful muntelui. Pentru cei rămași în sat, făbricuța (unde lucrează aproape 40 de oameni) este singura lor șansă la unui loc de muncă. Din câte am mai aflat, chiar de la începutul existenței, investitorul, recte – amicu’ Francisc, ce le-a oferit consătenilor o bună varianta pentru un trai decent, a avut doar o unică condiție: salariații să fie numai localnici. Așa că, excepție fiind scoala și primăria, făbricuța lui Francisc de la Gârnic este singurul angajator din acea zonă!

Comunitatea a reușit, de-a lungul timpului să-și păstreze foarte bine limba, cultura și obiceiurile din țara de baștină. În satele componente se vorbește și acum limba cehă, casele pestrițe rețin elemente arhitecturale specifice, gospodinele te îmbie cu colaci tradiționali cehesti iar seara bâtranii povestesc istorioare din trecuturi îndepartate. Cei mai tineri (câți or mai fi!?), între care și amicu’ nostru, un adevărat și principal ferment, ancorați în realitățile prezentului, se străduiesc pe cât posibil să mențină în viață frumoasele tradiții și, deopotrivă, un nivel de trai corespunzător aspirațiilor și pretentilor actuale…

Bravoo, dragă Francisc, EȘTI UN OM DE ISPRAVĂ! Te felicit pentru tot și pt toate (excepțiile le știi tu!) ce-ai făcut și faci pe acolo, în colectivitatea ta! Îți destăinui, ca-ntotdeauna sincer, că acel frumos reportaj tv. m-a bucurat nespus de mult, mai ales că mi-a oferit și prilejul de a te cunoaște într-un fel.
Ce ne mai rămâne? Să continuăm colaborarea (fără tendințe nocive, fără preferata ta intoleranță și mai ales, fără a face dogme din păreri diferite) și apoi, dacă anii și timpul ne vor mai permite, să ne întâlnim direct, tet-a-tet, ca să ne cunoaștem cu adevărat!… Mi-ar face plăcere!

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)


Categorie articol [ Alte subiecte, Guest Post ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

10 comentarii la “Un om de ispravă!”

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 5 octombrie 2018, 7:57   [#1]

    Mulțumesc pentru felicitări și pentru reclama pe care mi-o faci, Marc. Să știi insă că făbricuța nu e a mea. Eu sunt doar unul dintre cei patru acționari ai acesteia.

    În afară de prima, pozele postate aici nu sunt din Gârnic, da’ asta nu e important.

    La bune contradicții și pe viitor, Marc!

  • marc
    ... a scris la 5 octombrie 2018, 12:01   [#2]

    Cele scrise nicicand nu pot fi considerate drept… reclama! Am facut-o din suflet si din convingerile mele. Iar faptul ca esti doar unul dintre actionari, tot patron te numesti. Asa cred eu, daca gresesc (si aici) spune-mi. Pozele alea, stiu ca nu-s din Garnic, dar le-am postat pentru ca sunt totusi din Caras, nu?

    Cat despre contradictiile de care amintesti, sa stii ca-s benefice! Nu numai in “disputa” noastra, ci in general. Sunt, cred c-o stii, un izvor, o baza sau chiar esenta principala a dialecticii. Asa ca, te intreb, mergem pe mai departe doar… contrandu-ne?! Eu unul sunt dispus, dar sincer vorbind, nu o prefer. Sunt si voi fi un pacifist si un adept infocat al tolerantei si al argumentarilor logice, reale. Nu cu patima si tendinta!… Drept dovada, inca odata-ti spun ca, preocuparile tale pur profesionale m-au bucurat si ma bucura. Frumoase dar mai ales utile si eficiente (cred) atat pentru voi, cei 4 actionari, cat mai ales, si pentru oamenii din Garnic. Bravoo!

  • marc
    ... a scris la 5 octombrie 2018, 17:44   [#3]

    P S- Na c-am gtresit si de data aceasta!Am scris ,,patron”,in loc de …director!Scuze!

  • ... a scris la 5 octombrie 2018, 19:18   [#4]

    Well, mă bucur la rândul meu să-l “cunosc” pe Francisc Bouda, colegul nostru de blog, și de asemenea doresc să-i urez sănătate multă, viață lungă și putere la scris :)

  • marc ciubotaru
    ... a scris la 5 octombrie 2018, 20:35   [#5]

    Da, dragă Dane, asta i-am dorit și eu! Dar apropo, pe mine nu dorești sa mă cunosti?!… Ia-o ca o glumă spusă in… serios!

  • ... a scris la 5 octombrie 2018, 21:32   [#6]

    Aș fi încântat, desigur, însă prezentarea cred că va trebui să o faci chiar tu.
    În cazul lui Francisc a fost o pură întâmplare, și anume că prin intermediul emisiunii de pe TVR am avut amândoi ocazia să-l și “vedem”…

  • marc ciubotaru
    ... a scris la 6 octombrie 2018, 14:49   [#7]

    Iți apreciez ca de fiecare data bunele tale intenții, Dane. Ceea ce am scris eu acolo, a fost (cum am și precizat) doar o gluma! O simpla gluma, nici de cum o dorinta sau intenție de publicitate. Nu-mi plac asemenea lucruri. Prefer, dacă vom avea ocazia, sa ne vedem și sa ne cunoaștem așa, direct, nu prin poze postate pe blog! Sa fim sănătoși și, cine știe?, s-ar putea sa avem și acest firesc și dorit moment. Sper ca m-ai înțeles… O zi buna-ți doresc!

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 7 octombrie 2018, 8:16   [#8]

    Mulțumesc de urări, Dane. „Putere la scris” am cât cuprinde. „Conservele” Timișorene sunt izvorul inspirației mele…

    Că rândurile mele plac sau nu, e altă discuție…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 7 octombrie 2018, 14:42   [#9]

    Emisiunea TVR mi-a stricat „imaginea”, băieți! E mult mai ușor să-ți dai cu părerea când nu te știe nimeni. Nu există cenzură…

    Acum, după ce „„reporterița” televiziunii naționale m-a filmat, sunt obligat să-mi cenzurez fiecare literă.

    Și nu-mi place deloc chestia asta. Eram obișnuit să spun ce cred sub masca anonimatului…

    Încăpățânat cum sunt, nu renunț la „obiceiurile” mele…

  • Marc.
    ... a scris la 7 octombrie 2018, 20:36   [#10]

    Fă-o că o faci bine. Cu sau fără… cenzură! Dar cu “reporterita” n-ai prea înțeles ironia!…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »