Ce spuneţi de o excursie pe Clisura Dunării?

Chipul lui Decebal statuie Clisura Dunarii Ce spuneţi de o excursie pe Clisura Dunării?

Deși vremea se anunță, mai ales prin Vest, cam instabilă, totuși temperaturile încă ridicate ne oferă prilejul de a porni (în weekend sau când putem) spre noi și pitorești locuri din țară. De această dată, eu vă propun minunata zona a Cazanilor, cu tot ce implică Parcul Natural “Porțile de Fier – Clisura Dunării” și arealul adiacent…


Un traseu de vis, cu zone care par a fi rupte din… Scandinavia, nu din România! Cel mai bine este să îi dedicați o zi întreaga, pentru a vă bucura cum se cuvine de peisaje. Amatorii de viteză vor fi și ei satisfăcuți, pentru că pe porțiunea de drum dintre Eşelniţa și Moldova Nouă traficul este mic, iar radarele lipsesc, însa mare atenție la turiști, curbele fără vizibilitate și pietrele căzute în mijlocul drumului.

Defileul începe de la Baziaș și se termină la barajul de acumulare „Porțile de fier”. Sau, după preferință, invers, adică de la Drobeta-Turnu Severin ori Orșova, spre Baziaș. Toată zona face parte, cum spuneam, din Parcul Natural Porțile de Fier. Între Eşelniţa și Plavisevita, Dunărea a creat locul cu cea mai mare atracție turistică: Cazanele Dunării.

Dunărea fiind al doilea fluviu că lungime din Europa. Are un curs de apă de 2.860km din care 1.075km sunt în exclusivitate pe teritoriul României și străbate 10 țări și patru capitale. De asemenea, mai trebuie știut că Zona turistică “Clisura Dunării” cuprinde cel mai lung defileu din Europa – Defileul Dunării, care are 135km. Zona cuprinde două orașe port de unde se pot lua ambarcațiuni pentru a face plimbări pe fluviu. Din orașul-port Moldova Nouă, nu departe de localitatea de reședința a prietenului nostru, Francisc 1, se fac excursii pe Clisura de Sus iar din orașul-port Orșova se organizează călătorii pe Clisura de jos. Pornind, să spunem, de la Orșova cu vaporașul pe fluviul Dunărea se pot vizita: Cazanele Mari, Statuia lui Decebal, placa Tabula Traiana și Mănăstirea Mraconia.

Cazanele Mari și Cazanele Mici se întind pe circa 9 km, între localitățile Plavisevita și Eşelniţa, ele fiind despărțite de Golful Dubova. Cazanele Mari au lungime de 3.8km (între km fluvial 973.8 și km 970) și sunt străjuite de vârful Ciucaru Mare (318m). Adâncimea apei ajunge până la 80m. La rândul său, Cazanele Mici au o lungime de 3.6km și sunt străjuite de vârful Ciucarul Mic. Cursul de apă al fluviului este mărginit de pereți de stânca, apa având adâncime de până la 100m.

Orașul Orșova, unde se găsește și portul vaporașelor turistice se află pe dealurile ce mărginesc Golful Cernei. Așezarea a fost strămutată în perioada comunistă, atunci când s-a ctitorit Barajului “Porțile de Fier”. În urma formării lacului de acumulare au fost strămutate 7 localități de pe malul sârbesc și 10 localități de pe malul românesc (Orșova, Ada-Kaleh, Ogradena, Vârciorova, Tisovita, Plavisevita, etc…). Durata excursiei (dus/întors) dacă porniți din portul Orșova și mergeți până în Golful Mraconaia este de 3 ore. Îmbarcarea pe vaporaș se face fie din oraș, fie din zona numită Insula Orsovei. La nici 2 km de la pornire veți trece pe deasura fostei insule Ada Kaleh, acum sub ape! În apele fluviului se găsește de fapt și vatra vechiului oraș Orșova! Din vapor, în depărtare, se poate vedea „gura Cernei”, locul unde se varsă Cerna în Dunăre.

Cum înaintam pe Dunăre în amonte, se fac văzute și satele de pe malul sârbesc (pe partea stângă, în sensul de mers). Urmează apoi, un răstimp de circa 40 minute în care vaporul înaintează pe Dunăre iar dv. puteți să vă bucurați de priveliștea celor două maluri ale fluviului. La intrarea în Cazanele Mici, pe malul sârbesc, poate fi văzută placa “Tabula Traiana” dedicată împăratului român Traian, în anul 103 d.Hr., când s-au încheiat lucrările drumului român de pe malul drept al fluviului. Construirea drumului a început în anii 33-34 d.Hr., dar cea mai mare parte a drumului român este astăzi scufundat în apele barajului. Pe inscripția ce-o veți vedea cioplită în stânca scrie:

Împăratul Cezar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus, mare pontif, învestit cu puterea de tribun a patra oară, tată al patriei, consul a treia oară, a tăiat muntele și- a făcut acest drum de- a lungul fluviului.

La scurt timp după Tabula Traiana ajungem la cel mai cunoscut și mai căutat obiectiv turistic din Clisura Dunării: Statuia lui Decebal. Chipul său este cea mai înalta sculptură în stânca din Europa! Înalta de 40~45m și lată de 25m, ea este a șasea statuie ca înălţime din lume. De pe vapor sau din Clisura Dunării, Statuia lui Decebal impresionează prin dimensiunile ei. La această lucrare au participat 12 alpiniști-sculptori conduși de românul Florin Cotarcea, originar din Orșova. Ea poate fi admirată și de pe podul rutier al drumului DN 57 care trece prin proximitatea statuii. Sculptura Chipului lui Decebal s-a dorit a fi o replică la Traiana aflată pe malul opus.

Dacă tot sunteți în zona va mai sugerez să mergeți și să vedeți Hidrocentrala de la Porțile de Fier dar și Tabula Muzeul amenajat chiar în incinta hidrocentralei. Înaintând cu vaporașul, la doar 500m de cele două obiective, în același golf Mraconia, segăseste Mănăstirea cu același nume, cunoscută și sub numele de Mănăstirea de sub apă. După mănăstire malurile abrupte și stâncoase domină peisajul. Lărgimea defileului în această zonă este de 150m.

Continuând călătoria contra curentului, Dunărea se lărgește în bazinetul Dubova, pe malul căruia se află și localitatea Dubova. Odată cu parcurgerea celor 3.8 km prin Cazanele Mari, vaporul face cale întoarsa către Orșova. În total lungimea, traseul are circa 30 km dus/întors.

Părerea mea, ca bun cunoscător (scuzați-mi lipsa de modestie!) al acestor pitorești meleaguri, fie din anii de activitate profesională, fie apoi din pură pasiune, vă spun că pentru o astfel de călătorie trebuie să vă rezervați cel puțin o jumătate de zi. Oriunde, aici, pe teritoriul Clisurii, vă puteți opri să admirați… paradisul. Pe o parte, dealuri stâncoase, cu parcurile și rezervațiile naturale, cu pădurile seculare protejate cu soiuri de plante și păsări unice în lume. Iar pe cealaltă, firul leneș al Dunării. Iubitorii naturii vor fi încântați de copacii și arbuștii rari, de coloniile de lăstuni.

Celor care preferă totuși plimbarea cu maşina, motocicleta sau bicicletă, le spun doar că pot să parcurgă drumul național DN57, șosea care merge în paralel cu Dunărea de la Moldova Nouă la Orșova. O alternativă care durează însă mai multe zile, dar poate fi cea mai interesantă, dar și extravaganță(!), este și parcurgerea Dunării de la Baziaș (sau Moldova Nouă) la Orșova cu… caiacul! După 1989, mulți localnici au ridicat construcții pe limba de uscat scăpată pe alocuri, ca prin minune, de… Marea Inundare. Unii au zidit căsuțe de vacanță chiar “la coada viei” sau pe locul ultimilor pruni și meri din fostele livezi, uscați parcă de durere după “frații” acoperiți de ape. Dar sunt destui și cei care au gândit lucrurile în termeni economici, construind pensiuni. Frumoase, în armonie cu farmecul locului și lipsite de stridentă din alte părți, răsar parcă din apă, ca locuințele lacustre, împodobind, cu unele excepții, malul în culori și forme de bun gust.

Deși, din nefericire, zona “Porțile de Fier” nu se prea găsește pe rutele turistice foarte cunoscute din România, această regiune a țării are un potențial peisagistic foarte mare. Unic, în felul său! Așa că, vă recomand să vă convingeți singuri, direct, la fața locului. Prima oară poate că va fi ceva mai greu, după care (cu siguranță) veți reveni pe aici de bună voie, mânați de plăcerea de a revedea minunele naturii, dar și cele, la fel de multe la număr, ctitorite de mâna și priceperea omului!…

(O însemnată sursă a unor informații prezentate: date statistice, amănunte istorice sau pur tehnice: internetul. În rest, propriile-mi documentații și… amintiri!)

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)



Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

5 comentarii la “Ce spuneţi de o excursie pe Clisura Dunării?”

  • ... a scris la 7 septembrie 2018, 21:38   [#1]

    Domnule Marc, frumoasă prezentare aţi făcut… unui ţinut la fel de frumos.

    De curând (în urmă cu doar câteva luni de zile) am fost şi eu prin zonă şi am vizitat (cred) cam toate obiectivele turistice din zonă. Cel mai mult m-a încântat natura, locurile frumoase din zonă.

    Am să las şi eu câteva poze făcute “din mers” cu telefonul, în luna iunie 2018 când am ajuns prin zonă…

    Confirm la rândul meu că zona menţionată de dvs în articol merită vizitată măcar o dată-n viaţă. Evident, capul de afiş îl reprezintă statuia cioplită în munte şi care reprezintă chipul lui Decebal, probabil aşa “ştie lumea” acea zonă, însă, cum am mai spus, peisajele mi-au plăcut şi mai mult.

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 8 septembrie 2018, 0:48   [#2]

    Cioplirea chipului lui Decebal în acea stâncă a durat vreo 7 ani, dacă nu mai mult. Am fost martorul finalizării acestei sculpturi la începutul anilor 2000.

    Clisura Dunării chiar e un ținut ce merită văzut. Merit o pereche de palme pentru faptul că scriu tot felul de idioțenii pe acest blog, în loc să promovez frumusețile zonei. Iar nea Marc (autorul rândurilor de mai sus) merită toate aprecierile cititorilor, inclusiv ale mele.

    Am de făcut un singur reproș: păi nu era vorba să ne întâlnim la o bere, Marcele și Dane, atunci când erați pe-aproape de satul în care trăiesc?…

  • ... a scris la 8 septembrie 2018, 10:28   [#3]

    @Francisc, eram în trecere prin zonă şi nu am avut suficient timp la dispoziţie, totul era planificat la nivel de ore de plecare/sosire, etc… Am ajuns până pe la Berzasca unde ne-am cazat, urmând ca a doua zi dimineaţă să pornim la drum mai departe, mai aveam de străbătut încă ~1000km.
    M-am uitat pe hartă (online) şi am văzut că drumul către Gârnic nu e tocmai cel mai “fericit”, deci ne-ar fi luat prea mult timp să-l facem dus/întors + paharele cu poveşti de rigoare (iar cu berea mai greu, că eram şofer). E drept că imaginile de pe Google nu sunt actualizate “la zi” însă mă îndoiesc să se fi schimbat ceva semnificativ într-o ţară încremenită aproape în secolul trecut… Pentru acelaşi motiv n-am vrut nici “să te pun pe drumuri”. Pe urmă, nu eram nici singur deci aveam oarecum “obligaţia morală” să ţin cont şi de ce vor ceilalţi să facă. Dar, sănătoşi să fim, mai sunt zile…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 8 septembrie 2018, 11:24   [#4]

    Las’-că nu-i bai, Dane. Mi-ar fi plăcut să ne întâlnim „tetatet”, da’ vorba ta, n-au intrat zilele-n sac. Sănătoși să fim și poftă de viață s-avem, că bere e destulă…

  • marc ciubotaru
    ... a scris la 8 septembrie 2018, 15:12   [#5]

    Subscriu! Sănătoși sa fim, Francisc! Atunci, pe vremuri, când eu batotaream acele drumuri, tu erai prea mic! Mai știi?! S-ar putea un eventual repetir! Orice istorie se repeta, nu?

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »