Evaziunea fiscala la legume si fructe
Este cumva evaziunea fiscala un lucru bun ? Uneori se pare ca… da. Cel putin atunci cand discutam de statul roman si de modalitatea statului roman de a-si “respecta” cetatenii …
In goana dupa bani, statul roman si-a scos “pitbulii” pe sosele, luand la puricat tot ce inseamna camioane cu marfa, TIR-uri, etc …
Din cele peste 100 de TIR-uri controlate, 40 nu erau “in regula”. Importuri de legume si fructe facute pe firme fantoma, inexistente, documente false, si multe altele …
Sincer sa fiu, genul acesta de evaziune fiscala mi se pare o reactie fireasca atunci cand statul nu-si cunoaste “limitele” in materie de biruri, taxe si impozite.
Sa facem un mic exercitiu de imaginatie:
– Presupunad ca ai un magazin, unde vinzi jucarii, tu vinzi de exemplu jucaria X cu 100 RON, din care marfa plus cheltuielile firmei (salarii, gaz, curent, chirie) inseamna 70 RON iar profitul tau este 30 RON, iar statul vine si-ti cere taxe si impozite in valoare de 20, 25 sau poate chiar 30 de RON, ce faci ? Dai 30 de RON statului si tu ramai cu buza umflata ? Nimeni nu e nebun sa faca astfel, prin urmare se poate spune ca statul pur si simplu incurajeaza evaziunea fiscala, prin taxele si impozitele absolut exagerate pe care le pretinde. Dar, luand exemplul mai de sus, daca ar cere sa zicem, 2 RON, sau hai sa zicem maxim 5 RON ? Sunt convins ca toata lumea ar plati, doar ca sa poata sta linistit fara frica de controale…
Evaziunea fiscala in domeniul legumelor si fructelor, a facut ca pretul legumelor si fructelor “pe raft” sa fie unul mai mic. Rezultatul stoparii evaziunii in acest domeniu ? Pretul fructelor si al legumelor pe raft, aproape ca s-a dublat !
Prin urmare, sunt situatii cand evaziunea fiscala este … benefica (pentru noi) ?
4 comentarii la “Evaziunea fiscala la legume si fructe”
Intr-un stat “nesimtit” care nu te lasa sa traiesti, evaziunea fiscala este “mod de supravietuire”. Exemplul cu jucaria este bun. Foamea statului Roman la impozite este nemarginita, dar asta denota lipsa de experienta si amatorism sa nu spun analfabetism in politici macroeconomice. Si pana la urma daca n-ai habar de microeconomie cum sa ai habar de macro? Guvernantii nostrii n-au condus niciodata ceva din domeniul economiei private unde daca esti “bata” dai faliment si adio. N-au condus nici macar o asociatie de locatari! Costul cu forta de munca este atat de mare incat numai un inconstient lucreaza total “la vedere”. La un salar de 1000 de lei inca pe atat sunt taxe si impozite. De aceea multi prefera munca la negru ori salar minim oficial si restul “stimulente”. La fel si administrarea firmei, daca o iei pe calea dreapta si legala, in trei luni aduci bani de acasa si in max. 6 luni ai dat faliment. Solutia: ori risti ori te inscrii in partidul de gavernamant (indiferent de spectrul cromatic)
Pana la urma ajung la concluzia ca politicienii sunt ceva toxic pentru societate, nu fac altceva decat sa traiasca pe spinarea noastra si sa ne traga in jos. Un exemplu am sa va dau: Decebal Traian Remes, care a fost pus ministru de finante de catre liberali (PNL) dupa ce respectivul a falimentat doua “intreprinderi” de stat din Maramures. Adica, tocmai pe cel care a dus la faliment doua societati, s-au gasit sa-l puna ditamai ministru de finante… Sa nu mai amintesc de celebrul deja caz (mai vechi), cand ministru al agriculturii a fost pus un … inginer electronist … Astia sunt politicienii nostrii din ultimii 20 de ani, care ne-au dus incet si sigur atat catre faliment economic, cat si catre faliment moral.
Politicienii nostrii sunt ceva toxic pentru societatea noastra. Iti poti inchipui un politician ca Boc premierul Angliei sau cancelarul Germaniei? Ministrul finantelor in orice tara, un contabil ca Ialomiteanu? Purtator de vorbe ca Alin Popoviciu? Doamne ajuta-ne!