Declinul sportului românesc: cândva, stadioane pline. azi, vorbe goale, afaceri şi ruine!

Da, din păcate, aşa-i! Nimic exagerat. Trebuie s-o spun, fără a idealiza şi regreta fostul regim comunist, că atunci s-au construit în România zeci şi sute de terenuri, ansambluri şi baze sportive şi, simultan, au crescut şi performanţele! Sportul românesc era în plină glorie. Sutele de medalii olimpice, mondiale şi europene, tilurile şi recordurile dobândite de spotivii noştri, stârneau invidia multor naţiuni cu tradiţii şi potenţial social-economic cu mult peste România! Acum, în libertatea atât de mult dorită şi-n… binefacerile democraţiei originale, cu iz dâmboviţean, totul, sau aproape totul, a intrat într-un declin ce pare fără sfârşit!

Numeroase săli şi arene de sport, cândva, arhi pline, adevărate pepiniere pentru sportul de performanţă (şi nu numai) fie că au fost închise, fie că se auto demolează, au rămas încremenite, atât în timp, cât şi-n nepăsarea inimaginabilă a factorilor de răspundere de la toate nivelurile! Rezultatul? Împiedicarea tot mai accentuată a progresului sportiv, de masă şi de performanţă, cât şi legitima şi simpla plăcere de a face mişcare într-un cadru organizat şi într-un spaţiu modern, adecvat.
Fosta Daciada, ce s-a dovedit, în ani, atât de utilă şi atractivă, a dispărut odată cu degradarea întregului fenomen sportiv. Locul acesteia a fost şi este luat mereu de vorbele goale, de eternele promisiuni că… totul va fi bine şi… la vară cald!

Nu-i prea greu de intuit că lipsa condiţiilor pentru sport a condus, inevitabil, şi la scăderea numărului de sportivi de performanţă. Un studiu realizat, în 2015, de către Ministerul Tineretului şi Sporturilor (măcar asta a făcut!), arată că în acel an, în Capitală, spre exemplu, existau 638 de cluburi sportive (nu, nu de cele de noapte, care s-au tot înmulţit!) în care erau legitimaţi 27.459 de spotivi, în timp ce în 1995, încă mai erau aproape 50.000!

Acum, în 2017? Cine mai ştie ce-o mai fi?! Se ştie însă, şi nu odată am spus, că tot mai numeroase săli şi terenuri de sport, patinoare şi bazine de înot, se află într-o evidentă şi continuă degradare şi paragină sau au dispărut de tot! Amintesc, sau reamintesc, între multe, multe altele, de Patinoarul artificial “Mihai Flamaropol”, bazele sportive “Cireşarii”, “Voinţa”, “IMGB”, stadioanele “Progresul”, “Sportul Studenţesc”, “Giuleşti” şi chiar “Ghencia” din Bucureşti, stadioanele “Farul” şi o întreagă bază sportivă din Constanţa, Complexul sportiv cu un stadion de fotbal cu 30.000 de locuri, din Medgidia, stadioanele din Piatra Neamţ, Baia Mare şi din foarte multe alte localităţi, acolo unde, cândva se înregistrau recorduri la numărul de spectatori! Acum, ce-i drept, pe ici pe colo şi cu mari eforturi, s-au mai făcut câte ceva; Arena Naţională şi Patinoarul lui Ion Ţiriac din Capitală şi, respectiv, Otopeni; stadionul şi sala de sport de la Cluj, complexul sportiv de la Ovidiu, realizat de Hagi şi, cam atât! În rest, vorbe goale, eterne promisiuni sau motivaţii absurde, ridicole (exemplu: începerea de ani şi ani, a constructei noii Săli Polivalente şi a Patinoarului din Bucureşti, care, paradoxal, nici n-a… început!!?) sau amenajări aiurea, pe coclauri, a unor aşa zise terenuri sportive, niciodată folosite şi lăsate într-o pargina greu de imaginat şi, mai ales, acceptat! Atât şi nimic mai mult!
Ba, nu! A mai fost stabilit un record, greu de egalat (nu, nu-i vorba de cel al PSD-ului, cu doborârea propriului Guvern!) ci, de acel care dovedeşte că, o capitală de ţară europeană n-are nici acum un patinoar artificial, o sală polivalentă şi o pistă de atletism corespunzătoare, moderne, în ton şi-n pas cu restul lumii!

Cât despre performanţele sportive, ce să mai vorbim! Ne mirăm şi mediatizam, zile în şir, că X sportiv sau Y echipă au obţinut o medalie de bronz, ori s-au clasat în primele… 6 la nu ştiu ce “mare” competiţie! Când din întâmplare sau, uneori, talent, mai obţinem şi-un aur, vâlva-i şi mai mare! Mulţi arogându-şi… meritele! Mai lipseete şi… o telegramă de mulţumire (pentru sprijinul şi condiţiile oferite) adresată, eventual, PSD-ului, pentru ca totul să fie în regulă! Adică să revenim, de unde am plecat!…

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)