De la “Generația de aur” la… cea de tinichea!

Nu-i tocmai plăcut, dar… n-avem ce face! Asta-i situația prezentă (și poate ca și-n perspectivă!) din fotbalul românesc! Dovadă elocventă, între multe altele, recentul joc al echipei naționale cu reprezentativa Danemarcei. Nu scorul în sine – acel 0-0 (adică, dacă ne referim doar la echipa noastră, NULĂ-NULĂ!) – șochează, ci prestația sub mediocră a jucătorilor. A echipei, per ansamblu! Un fotbal anost, fără absolut nici-o concepție clară, fără orizont și fără finalitate.

Ocazii am avut (mai puține, totuși, că adversarii), unele de neimaginat, dar ce folos?! S-au ratat, cu seninătate, pe capete! Mai ceva ca-n… curtea școlii, cum spunem noi, românii (probabil că și alții).
De ce oare? Pentru că cei care, zice-se, sunt pe post de atacanți, n-au valoare, n-au reflexe nici măcar de nivelul amatorismului! Sunt total ineficienți, indolenți și lipsiți de ambiție și de voință.
Restul, ceilalți coechiperi? Cu unele mici excepții, la fel! La fel de lamentabili!

Nu-i cazul să fac și nominalizări, întrucât, cei în măsură s-o facă, au făcut-o. Specialiștii în comentarii (adică, ziariștii) și-au spus părerea, fiecare în felul său: diriguitorii fenomenului (care, din păcate pentru ei, ca de altfel, pentru noi, toți(!), încă se mai numește… fotbal!), noi “microbiștii” o tot spunem mereu, așa că acum, nu ne rămâne decât să regretăm de ceea ce vedem că se întâmplă și să sperăm! Să sperăm pe mai departe, reamintindu-ne de vremea când (o, tempora!) aveam și noi, românii, rezultate notabile, cu acea “Generație de aur“! O generație de adevărați fotbaliști care, deși n-au ajuns – din nefericire – niciodată (în nici o competiție) la… aur(!), ne-au încântat! Prin jocul prestat (și nu numai)!
Atunci, în acei ani, fotbalul românesc, în ansamblul său, era bine cotat și apreciat chiar la nivel mondial!

Acum, iată unde am ajuns! Și nu mă refer numai la echipa națională (reprezentativă)! Un fiasco cvazi total! Ce-o mai fi, vom vedea. Deocamdată, cum am mai spus, ASTA-I! Cu precizarea că (de reținut) asta-i doar numai… părerea mea!

Autor: Marc Ciubotaru (Guest Post)