De ce să ne mirăm?
Sărmană țară, biet popor…
La momentul „exploziei mămăligii românești” din 1989, numită de unii „revoluție” și de alții „evenimentele din decembrie” eram un tânăr naiv, dar plin de speranțe, de numai 23 de ani, tată a doi copii.
Ca toți românii acelei perioade, m-am bucurat și eu de „victoria poporului” asupra dictaturii mincinoase a cizmarului și am crezut cu adevărat în viitorul cel „luminos” și atât de diferit de cel clamat de Ceaușescu. Chiar credeam atunci că românii au doborât pentru totdeauna minciuna și impostura…
Apoi, în ziua sfântă de Crăciun a acelui fierbinte decembrie, am avut parte de prima dezamăgire urmărind „în direct” la TVRL (pentru cei neavizați, Televiziunea Română Liberă!) filmul procesului, condamnării și execuției lui Ceaușescu. Au trecut de-atunci mai bine de 22 de ani și încă simt aceeași dezamăgire…
Ce a urmat o știu toți românii „de bine”: regimul Iliescu cu mineriadele lui, regimul Constantinescu cel „învins de sistem”, dar care totuși a schimbat o țâră din mentalitatea românilor, și din nou „tătucul” Iliescu. Apoi, ca urmare a lipsei de alternative, am ales Băsescu în loc de Năstase și încă o dată Băsescu în loc de Geoană… Și bine-am făcut, cred eu…
Dar ne merităm prezentul fiindcă nu am știut să învățăm la vremea potrivită lecțiile „predate” de trecut… Merităm din plin să fim contemporanii acestui „război” mincinos dintre DA și NU la care suntem forțați de mai marii zilei să participăm…
În lupta dintre adevăr și minciună, cea din urmă își duce ultimul asalt.
L-am respins prin non-combat, dar încă nu știm ce mijloace murdare vor fi folosite pentru a câștiga bătălia intereselor personale ale mahărilor prezentului…
Sărmană țară, biet popor!…
Autor: Francisc (Guest Post)
2 comentarii la “De ce să ne mirăm?”
Eu aveam vreo 14 ani, dar si acum multumesc din inima celor care m-au scapat de Ceausescu si regimul comunist. Nu imi pare rau dupa el nici macar o secunda, si chiar daca nu am bani, imi sustin punctul de vedere.
Dar pacat ca de la revolutie a inceput si hotia tarii romanesti.
Parlamentari uniti-va si aruncati-va in prapastie!
Şi eu multumesc românilor care au luptat la detronarea regimului comunist, eu sunt mic şi uneori nu ştiu ce spun, dar acum cred ceea ce spun şi închin un pahar de bere în cinste românilor decedaţi în 89.