Credeţi că există Rai ?
Credeţi în existenţa Raiului ?
Ei bine, majoritatea românilor sunt credincioşi, sau cel puţin, ei aşa susţin … În urmă cu vreo câteva zile, discutam cu Tomy, un coleg de muncă, despre … religie. Ce înseamnă religia, ce înseamnă credinţa, dacă sunt sau nu bune la ceva. Colegul meu spunea că, el nu este religios dar este credincios. Cu alte cuvinte, nu dă doi bani pe preoţi şi pe instituţia Bisericii (în cazul nostru, români fiind, vorbim de Biserica Ortodoxă) şi că nu are încredere nici în preoţi şi nici în Biserică, dar (spune el), este credincios. Până aici, nimic în neregulă … În opinia mea, a fi credincios, înseamnă “a crede” în “ceva”, în accepţiunea generală a termenului de “credincios” se subânţelege “a crede în Dumnezeu”. Cu alte cuvinte, a fi credincios înseamnă a crede în aceea divinitate preaslăvită de către toate religiile, sectele şi organizaţiile religioase, o forţă invizibilă superioară omului, imposibil de atins, de văzut sau de localizat într-un anumit spaţiu şi timp …
După o logică firească, odată ce eşti credincios, ar trebui să crezi şi în existenţa Raiului şi a Iadului … Raiul este definit ca fiind un fel de “Insulele Hawaii”, unde toată lumea va fi fericită, unde întotdeauna e soare, cald şi frumos, “mieii zburdă pe câmpii” (ca să “citez” din literatura autohtonă), totul e veşnic verde şi înflorit, ape cristaline şi aşa mai departe … În contrast, Iadul este definit ca fiind un loc întunecat, unde vor fi trimişi “cei răi” şi necredincioşi, iar din câte spune “literatura de specialitate”, respectiv documentele religioase, aceştia vor fi “arşi” la “foc mititel” (precum grătarele, şniţelele şi mititeii) …
Întrebarea mea este: voi chiar credeţi în aşa ceva ?
Aştept comentariile voastre şi totodată puteţi să şi votaţi…
8 comentarii la “Credeţi că există Rai ?”
DA, bineinteles !!
Raiul exista mai demult. Initial “acea literatura de speciatitate” spune ca omul a fost creat in Rai aici pe pamant. Dumnezeu le-a cerut ascultare oamenilor fata de El. Primii oameni n-au facut asta si au ascultat de acel inger razvratit din cer. Odata cu aceasta neascultare s-a dus si raiul si a aparut si moartea pentru oameni. Dumnezeu insa nu i-a parasit pe oameni si i-a rascumparat prin moartea si invirea Fiului Sau Isus, pentru ca oricine va crede si in El sa traieasca din nou in Rai. Aceasta este foarte, foarte pe scurt din ceea ce cred eu!
da. cred in iad si rai. intradevar religia si credinta sunt 2 lucruri total diferite. cat despre felul cum ne sunt noua prezentate raiul si iadul lasa de dorit. despre rai ce sa zic… sunt sigur ca va fi muuult diferit de hawaii. si ca dovada , acolo muulta lume nu prea e fericita. Biblia spune ca nici un om nu isi poate imagina cum e raiul. cert e ca nu are sa mai fie pacat si apoi consecinta pacatului.. si anume suferinta. ceea ce a fost in Eden pana la pacatul lui Adam si Eva. despre iad faptul ca e prezentat ca un foc care nu se stinge este doar ceva simbolic. si anume va fi focul launtric si remuscarile celor ce nu vor ajunge acolo si asa cum spune Isus in pilda bogatului nemilostiv, vor vedea dar de departe raiul,si vor regreta faptul ca ei au trait o viata in necredinta si pacat. un articol bun. tu crezi in rai si iad dane ??
Eu cred într-o Forţă universală care a creat viaţa pe Pământ ca pe un experiment (ia să văd eu cum funcţionează ADN-ul ăsta, o să mă uit peste câteva miliarde de ani să aflu ce a ieşit !). Respect regulile şi sărbătorile religiei ortodoxe ca pe nişte tradiţii de familie, pentru că sunt ale mamei, ale bunicii, ale străbunicii ş.a.m.d. In ceea ce priveşte Raiul şi Iadul, există chiar aici, pe Pământ, ni le facem noi… Nu cred că se află altundeva.
Da, asa e Claudiu, merg in acea stare de bine numai cei credinciosi, care sunt regenerati pe dinlauntru, prin credinta in jertfa Fiului, si o comunicare permanenta cu el prin viata de zi cu zi si rugaciune. Prin credinta autentica omul revine la starea initiala, nu e usor dar este minunat… Credinta formala nu duce nicaieri, ci e misticism…
Nu cred cá existá un alt loc unde noi o sá ne simtim mai bine decít aici. Aceia care nu se simte ín rai, pe pámínt, se refugiazá ín spatele religie díndu-si un motiv sá nu facá nimic decít sá-l asculte pe Preot. Natura este perfectá, nimic nu se pierde totul se transformá permanent. Sufletul omului este mai superior naturii deci nu mergem nicáieri rámínem aici cá sá mentinem echilibrul intre materie datoritá energiei.
Dacá am folosi puterea mentalá prin vizionare am fi toti fericiti si am trái bine, dar Preotii planteazá frica ín mintea oamenilor ca ei sá tráiascá foarte bine. Vizionati videoul “THE SECRET” -- vi-l recomand din suflet.
Cu respect Alexandru.
RAIUL: a fost locul de inceput a-l omului, adica pe pamant, dupa cum este descrierea geografica data de Biblie. Si de stiinta, ce SUSTINE ca corul uman contin aceleeasi elemente ce se afla si in pamant deci raiul, a fost aici PE PAMANT. NU exista vre-un rai in alta parte. Omul nu poate trai in alta parte, asa cum este el. IADUL, e o traducere a bibliei a cuvantului “seol” si hades (limba Ebraica-GRECA) ce inseamna mormantul comun al omeniri (adica groapa unde merg toti oameni) PRIN URMARE nu exista ca un loc de chin ci ca o groapa in pamantul de unde a iesit. Fiind inconstient asa cum era inainte de nastere.
Nici biblia nu sustine existenta vietii de dupa moarte. Eclesiastul cap.9 cu vers.5 si ver10 arata starea mortilor si aproape toate religiile se bazeaza pe biblie.
Orice ființă unamă care a existat vreodată a avut și are acest sentiment că nu se rezumă totul la viața asta scurtă. Asta pentru că Dumnezeu a pus acest sentiment în ființa umană de la creație. Eclesiastul ne spune că Dumnezeu a pus în inima oamenilor gândul veșniciei.
Acest lucru apare implicit în orice sistem religios (unii cred în reîncarnare de ex). Chiar cei care public declară că nu cred în altceva după finalul vieții au totuși acest sentiment adânc în ființa lor și pentru a-și anihila acest sentiment își impun o credință personală cum că acest sentiment vine din dorința omului de a trăi cât mai mult și de frica de moarte. Deci, cu alte cuvinte dau credit acestui sentiment, dar îl atribuie unor cauze de natură psihologică.
Sunt mulți care public declară că nu există viață după moarte, dar pe ei înșiși nu se pot înșela, lor înșiși nu pot să-și spună lucrul ăsta întru-un moment de meditație sinceră. Pentru că sentimentul e acolo, pus de Dumnezeu.