Consultație sau consultare?

consultare sau consultatie 702x336 Consultație sau consultare?

De la “consultație” la… “consultare”!

Deunăzi cineva (n-are importantă cine) mânat totuși de bune intenții dar și de o evidentă și lăudabilă condescendență, mă atenționa într-un comentariu că: “referendumul nu e consultatie, ci o consultare“. Da, aceasta era, firesc, părerea dumisale. Nicidecum o regulă, dogmă sau unicat!
I-am respectat-o, i-am și răspuns cu promtitudine dar, trebuie s-o spun, că nu m-a convins! Drept urmare, am consultat Dex-ul. Ce-am aflat sau ce se spune în dicționar, este tocmai ceea ce eram sigur atunci când am scris-o și când, pentru că acel concept de “consultatie” nu era deloc greșit, nici eventualele corecturi ale administratorului de blog nu s-au atins de el (de conceptul amintit). Așadar, iată ce spune Dex-ul:

consultație sf [At: COD. ȚIV. 5/21 / V: (asr) ~iune / Pl: ~îi / E: fr consultation, lat consultatio, -onis] 1. Indicație dată de către un specialist asupra unor probleme aflate în discuție (n.n. – deci și problema referendumului). Reuniune, consfătuire ținută pentru a lămuri sau a examina o problemă, o situație etc. (Adesea în legătură cu verbele «a cere», «a da» etc. ) Aviz, indicație, lămurire… Îndrumare, explicație dată asupra unor chestiuni în discuție, în legătură cu care cineva cere un sfat; aviz, lămurire, indicație…
consultare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: consulta] 1. Solicitare a unui aviz Și: consultat 2. Ascultare a unei păreri Și: consultat. 3 . Cerere. 4. Cercetare… Acțiunea de a (s e) consulta; solicitarea unui aviz, ascultarea unei păreri. [Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne] hotărăște consultarea poporului (referendum). CONST. R. P. R. 22.
ambele: A se sfătui cu cineva!

Consultaţie = aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie; în legatură cu problemele teoretice şi practice pe care le cercetează sau dorește să le afle…
consult, ce derivă din “consultare” iar sensul său se leagă exclusiv de domeniul medical!

Cred că-i clar, nu? Oi fi greșit eu (ca și-n alte dăți), dar dicționarul, precis că nu! Sper că acum problema-i lămurită și-i transmit (inclusiv pe această cale) simpaticului (da, așa-i, nu-i nevoie de… dicționar!) aceleași gânduri bune, întreaga-mi considerație, precum și asigurările că, deocamdată, nu-s decis dacă voi merge sau nu la referendumului PSD-ului! Problema încă rămâne deschisă.
Acum însă, o zi cât mai plăcută și cu noi… comentarii. Fie pe bune și chiar pe… ne bune! Le asimilez și le aștept, ca de fiecare dată!…

Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)

Categorie articol [ Gramatica si ortografie, Guest Post ]
Tagged with: [ , , ]
Ţi-a plăcut acest articol ? Atunci votează-l, aici:
   

6 comentarii la “Consultație sau consultare?”

  • ... a scris la 16 septembrie 2018, 20:09   [#1]

    Se întâlni Făt Frumos cu zmeul cel rău: cum vrei să ne batem? În săbii să ne tăiem sau în DEX să ne contrazicem?

    „CONSULTÁȚIE, consultații, s. f. 1. Aviz, indicație, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuție. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii și indicarea tratamentului. 3. Îndrumare individuală sau colectivă dată elevilor, studenților sau doctoranzilor de către un profesor în legatură cu problemele teoretice și practice pe care le învață sau le cercetează. – Din fr. consultation, lat. consultatio.

    CONSULTÁRE, consultări, s. f. Acțiunea de a (se) consulta și rezultatul ei; solicitare a unui aviz, ascultare a unei păreri; întrebare, cercetare. – V. consulta”.

    Îmi cer scuze că te-am supărat în acel comentariu, Marc…

  • Anonim
    ... a scris la 16 septembrie 2018, 20:24   [#2]

    Referendumul nu e al PSD-lui, Marcele, chiar dacă așa pare. Consultația (sau consultarea) asta populară e a noastră. Noi votăm ca căsătoria (cacofonie inevitabilă) să fie doar între bărbat și femeie.

    Ești om bătrân, ce naiba! Chiar crezi că e normal ca Ion și Vasile să se cunune și să se numească familie?

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 16 septembrie 2018, 20:53   [#3]

    Dracu’ știe cum reușesc să postez comentarii anonime când am nume și prenume (unii ar spune pronume). Asta e, tot un anonim sunt orice-aș face și aș spune.

    Hai că mai e un pic și începe meciul…

  • ... a scris la 16 septembrie 2018, 21:09   [#4]

    Persoanele care fac parte din această minoritate (LGBT), cred că de fapt se luptă pentru altceva: drepturi egale cu cele ale unui cuplu “normal”. Cuvântul “familie” este în fond… un cuvânt “inventat” de oameni pentru a exprima o anumită stare (aia civilă în acest caz), o anumită “legătură” între persoane, etc. Dacă minoritatea în cauză ar obține aceleași drepturi dar s-ar numi altfel decât “familie”, cred că aceștia n-ar avea absolut nimic de obiectat. Toate se rezumă în fond la drepturile ce decurg din noțiunea de “familie“: să poți lăsa moștenire chestii, să beneficiezi de asigurare medicală în cazul în care unul dintre “soți” este șomer, să ai drepturi asupra bunurilor comune (de exemplu, în cazul unui divorț), etc…

    Deci, eu cred că noțiunea/termenul de “familie” este mult mai puțin important(ă). În acest sens, se pune problema dacă noi, ca societate, suntem suficient de evoluați încât să le recunoaștem aceste drepturi.
    Că o astfel de “relație” este “împotriva firii”, în primul rând d.p.d.v biologic și apoi social (personal, cred cu tărie că nu este vina lor că sunt așa, pur și simplu sunt “dereglați” biologic, e un “algoritm defect” în codul lor genetic), că o astfel de “relație” este împotriva opiniei majorității, că nu ne plac, că ne creează repulsie, etc… DA, sunt de acord cu asta. Întrebarea e dacă avem “tăria” de a accepta și chestiuni care NU NE PLAC,. pentru a respecta drepturile unor minorități -- întâmplarea face ca de această dată, minoritatea să fie una sexuală și nu religioasă ori etnică. României i-au trebuit mulți ani de zile de evoluție socială până să fie capabilă să recunoască drepturile minorităților etnice și religioase…

  • Francisc întâiul
    ... a scris la 16 septembrie 2018, 22:17   [#5]

    Tocmai asta-i întrebarea, Dane: suntem noi, ca societate, destul de „evoluați” ca să acceptăm că toți au doar drepturi și nimeni nu are obligații? Eu zic că nu.

    LGBT-iștii nu-mi crează repulsie, nu-i vina lor că s-au născut așa, dar nici nu pot să fiu de acord cu cerințele lor. E ca și cum aș accepta ca niște oameni bolnavi să mă lămurească de „sănătatea” lor și eu să mă las lămurit.

    Băieții ăștia veseli au toate drepturile din lume, la fel ca oricare dintre noi, nea Dan, în afară de căsătorie. Eu zic că e bine așa…

  • marc
    ... a scris la 17 septembrie 2018, 12:00   [#6]

    Nici vorba de suparare, Francisc! Dar, pentru ca asa sunt eu (batranul) invatat, imi place sa spun, sa afirm ceea ce gandesc si cred ca-i normal! Gresesc oare cu ceva?! In ce priveste acel referendum (care, sa stii va produce un haos total in familia romaneasca. nu mai vorbesc de sumele de bani cheltuite aiurea, pe nimic), iarasi cred ca ar trebui sa stii, ba chiar sa fii si convins ca, desi am inca multe lacune, stiu totusi ca referendumul (de pe 6 si 7 octombrie, cum au hotarat recent!) nu-i chiar numai al PSD-ului! Dar, te intreb: cine-l organizeaza si-i schimba mereu data (daca-i aflat) ? Nu chiar ei, pesedistii?! Mai mult, in folosul cui?! Crezi oare ca -n folosul nostru, al… aplaudacilor sau al mereu nemultumitilor (pe buna dreptate, desigur) din care unii cred ca simpla prezenta la urne rezolva totul!? Probabil ca te vei convinge si-mi vei da dreptate, Sper!…

Adaugă un comentariu

:) :( :d :"> :(( :dancing: :x 8-| /:) :o :-? :-" :-w ;) [-( :peace: arata toate iconitele »