Chiar suntem urmasii dacilor?!
Aveam de toate, nu mai avem nimic! Am fost încurajați (dacă nu forțați) să ne falimentăm industria, agricultura, totul, pentru a deveni piață de desfacere pentru străini iar “oamenii muncii” să devină forță de muncă ieftină pentru west!… De câte ori simțiți că ceva nu mai merge ca înainte, gândiți-vă că faptul nu e întâmplător! Într-un fel sau altul, Dumnezeu stie de ce, ei nu vor ca zona noastră de confort, să rămână de confort.
Lipsiți de tradiție în ale democrației, noi, romanii, suntem lipsiți, totodată și de privilegiul de a fi ascultați de către cei puși, tot de noi, la vârful puterii pentru a ne reprezenta, așa că, soluția schimbării vine tot de la radicalismul popular, căruia însă, se vede treaba că încă nu i-a venit vremea. Rezultanta – Suntem un popor fericit. Batjocorit și înșelațt, furat și păcălit, umilit și izgonit, înțepat și îmbotnițat.
Si atunci întrebarea vine, cu consternare și cu uimire, de la sine: “Chiar suntem urmașii celor numiți cu mândrie, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”?! Nu poate fi explicat științific, ci doar empiric, dar, blestemul EXISTĂ! În 90 ne-au vândut, ne-au momit cu kitchuri, ne-au prostit chimic. Până în 2000 ne-au terminat ce aveam, ne-au concediat, ne-au îngenunchiat. Până în 2010 ne-au îndatorat, ne-au îndoctrinat, ne-au amenințat. Până în 2021 ne-au mascat, ne-au vaxinat, ne-au cipat, ne-au globalizat, ne-au legebetizat. Până în vara 2022 totul va fi decis. Ciclic, punctual, precis.
La ritmul în care se precipită azi evenimentele, și datorită cadenței infernale, pe care legebetiștii sataniști, care au preluat vremelnic butoanele, ne-o impune mediatic, mințindu-ne fără pic de rușine, și îndepărtându-ne de valorile curate tradiționale, aproape că am uitat de AI NOȘTRI! “Iubim și respectăm toți oamenii, dar nu ar trebui să începem cu noi?!? Dar, de noi nu ne amintim?!? “, se intreaba (si nu odata) in articolul sau de pe net (principala sursa) dl. Dan Nimara. Sunt unii -spune tot D. N., care nu vor să știm. Nu vor să vedem. Fac și spun orice, doar să ne interzică să credem. Ce secret ascund? Cine sunt ei? Ai cui subordonați sunt?
Ei bine, în sfârșit, asta e cea mai bună întrebare! Cine, şi de ce se teme de Secretele Oraşului de sub Munţii României! Ţara cea Mare Romania Visam noi, in urma cu peste trei decenii, atunci când am ieșit la Revoluție să dărâmăm dictatura, la atâta bogăție, bunăstare și libertate, cum avem azi? E greu, f greu de spus dacă industria Românească de azi, care duduie sub capitalismul prosper, ar putea măcar să-i asigure nisipul de pe malul Marii! A devenit clar pentru toată lumea, fără echivoc și fără dubii, că azi, în 2022, lumea e împărțită în două mari grupe de oameni, între două curente de gândire, între vechi și nou, pe scurt. Ucraina s-a întâmplat să fie, datorită conjuncturilor regionale din zona lor slavă, tărâmul care a avut neșansa să “găzduiască” confruntarea finală, sperăm noi, a celor două ideologii. Pentru aberațiile și prostiile părtinitoare prezentate, cei din media nu sunt vinovați.
“Operațiunea specială” a rușilor, o pauză sângeroasă între reprizele operațiunii speciale globale.
În contextul actual de legetibizare, satanizare, globalizare și de spurcare, accelerate și forțate a omenirii, tema resetării la un vechi sistem comunist revine în dezbaterile a tot mai multor analiști. Nu le-a ajuns că ne-au jefuit de tot ce aveam, ne-au alungat din Țară și din case, au făcut experimente pe noi și ne-au îngenuncheat bătrânii, idealurile, aspirațiile și speranțele. Acum și-au pus în cap să ne și satanizeze. Vor reuși? Ne-au schimbat ordinea de zi, ne-au distrus pe vremuri (ca si acum) sursele de venit, ne-au izgonit de acasă, ne-au umilit părinții și bunicii, ne-au jefuit resursele, ne-au îndatorat copiii și nepoții, ne-au satanizat tineretul, ne-au îmbotnițat și înțepat, urmează să ne bage la înaintare cu rușii pentru a ne termina definitiv, iar noi…. îi iubim si-i consideram “civilizația supremă”?! S-ar putea ca in funcție de statutul și poziția socială pe care le ocupa, unora dintre dumneavoastră să le convină, să le placă și să fie chiar încântați de modul și nivelul de trai, orânduirea statală și viața de la noi din Țară, dar celorlalți, sigur nu. Cu ei, ce facem?!? Interesant de știut, care o fi proporția?! Sigur că multi dintre dv. sunteți, probabil, ocupați cu jobul și cu ratele la bancă și că nu aveți timp pentru a analiza prostii si presupuneri geopolitice, în fond, nici nu ar avea de ce să vă intereseze, pentru că nu e treaba dumneavoastră, dar, când ne trezim peste noapte cu o lege, decret, ordonanță de urgență, care lovește în noi, nu regretați măcar puțin că nu v-ați informat?
“Dacă eu și familia mea, o ducem bine și avem tot ce ne trebuie, de ce ar trebui să-mi pese de celălalt, chiar dacă în trecut m-a ajutat, sau chiar mi-a dat să mănânc?!? ” -e de parere Stefan F. Religia progresistului de tip nou. E părerea dumisale, e ideologia lui,… dar, e corect? E bine? E etic? Mulți poate ca vor răspunde afirmativ. “Ma doare sufletul de țara asta, am muncit mult in strainatate si am investit doar in Romania, unde, iata ca nu mai avem nimic… Doar hoți la putere și datorii… ” (anonim) ; “Ai dreptate, bai nene, dar vina e a noastră ca nu ieșim in strada sa-i dam jos pa Hoții astia” (tot anonim); Au plecat ai nostrii… Au venit ai nostrii. Deci, cam asta e. Desteaptate romane. Macar acum!…
P. S. Nu-i mai putin adevarat ca de la o vreme unii dintre cei… desteptati (urmasi ai Dacilor) nu prea se omoara cu munca. De ce sa se oboseasca x sau y dar si z-et de moment ce poti sa castigi mai bine pe alte cai-furt, promovare in posturi caldute, camelionism politic, trafic de influienta sau exod de… complezenta?! Munca-i pentru fraieri si pt naivi. Noi ceilalti, ne descurcam! Din nefericire (dar si prostie) cam asa-i acum in draga noastra Romanie…
Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)
56 comentarii la “Chiar suntem urmasii dacilor?!”
Ca să-l parafrazez pe Sorin Oprescu îți spun că nu suntem chiar toți neam de daci și de romani, Marcele. Cel puțin eu nu sunt urmașul dacilor. Cred că nici Dan, gazda acestui blog. Dar nu asta contează…
(Un banc din „epoca de aur”: Ceaușescu vizitând Harghita este întâmpinat cu flori de șoimii patriei. Luând în brațe pe unul dintre ei, îl întreabă: cum te cheamă, fiu de dac? Iștvan!)
Mă tot întreb de 32 de ani cine ne-a vândut gogoși atunci, în 1989? Să nu ne ascundem după deget, Marc: n-am fost în stare să ducem „revoluția” până la capăt și ne mirăm acum că lucrurile nu merg așa cum ar trebui? Faptul că 4 (unii zic că 5) milioane de urmași ai dacilor muncesc pe alte meleaguri să însemne oare că românii nu se prea omoară cu munca? În niciun caz, prietene Marc. Părerea mea…
România e țara tuturor posibilităților, un „El Dorado” al băieților deștepți care știu cum să profite de naivitatea celorlalți. Poporul român (din care fac și eu parte, deși nu sunt fiu de dac!) încă nu a înțeles că locul păcălicilor (a se citi mincinoși, șperțari, șmecheri, tupeiști, hoți…) nu e în fruntea țării.
Ne-am găsit acum să dăm vina pe Uniunea Europeană că ne-a desființat economia, uitând că l-am ales pe Iliescu de 3 ori. Uită-te mai atent la cei care ne conduc de trei decenii și o să înțelegi că atât am putut. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere…
Dacoisme
(hârtia suportă orice!)…
De-ar fi să fiu fiu de dac
Apuca-m-aș să mă cac
Vesel și cu mare drag
Pe cei ce-n gură ne-o trag.
Românisme
Eu sunt doar un biet român
(Cel pe veci aici stăpân!)
Ce doar una bună știe:
Să trăiască în prostie…
Ciolănisme
Cum să nu trag de ciolan
Dacă mă cheamă Ciolacu?
Fac în patru și pe dracu’
Doar ca să rămân baștan…
Benzinisme
Cică s-a scumpit benzina
Și e prea mică chenzina…
Dar se-acoperă, măi frate,
Cu un leu pe jumătate.
Idiotisme
Oare cât de idioți
Putem fi crezând că toți
Ăștia de pe la putere
Ne conduc doar din plăcere?
Idiotisme
Oare cât de idioți
Putem fi crezând că toți
Ăștia de pe la putere
Ne conduc doar din plăcere?
Hoțisme
Am „furat” și eu câteva beri
Și-ncep să simt că-s moale în păreri
Spunând că alianța asta nouă-i
Făcută ca s-o numărăm la ouă…
Adormisme
Dormim de veacuri somnul cel de moarte
Precum frumoasa din pădurea adormită.
Pupăm peșcheșul, mai luăm o mită
Convinși că asta e a noastră soarte.
Și în final niște
Berisme
Când ți-e sete, bei o bere,
Când ți-e foame, mânci un mic.
Când alții mint din plăcere
De ce nu mai spui nimic?
Klausicisme
Hai să facem, pas cu pas,
România într-un glas:
Ciuma roșie e bună
Dacă cașcaval adună…
Solitarisme
De când mă știu am fost un solitar
Suporter al cititului-n zadar…
Nu-i vina mea că am citit degeaba
„Literatură” ca să meargă treaba...
Nu știu ce m-a apucat să scriu „ismele” de mai sus. Bag de seamă că am luat-o pe arătură.
Nu mai contează ce am vrut să spun, important e că tovarășii știu cum să ne prostească…
Ultimul „ism”
Prostism
De ești prost, nu te-ntreba
De ce nu ești altceva.
Stai cuminte-n banca ta
Și trăiește-ți prostia…
Încerc să fiu serios, dar nu reușesc. Berile sunt de vină…
Mai marii zilei au hotărât că-i bine să „compenseze” cu cincizeci de bani creșterea prețului la combustibili. Tot românul muritor are acum „norocul” să cumpere benzina și motorina cu „reducere”.
Sunt un norocos. Nu am prea mare nevoie de produse petroliere…
Au trecut câteva zile și nimic. Nici o reacție la rimele mele. Se vede treaba că vorbesc în zadar, rimat sau nu. Mă întreb de ce „rimoșii” ca mine nu-și găsesc „urechi” care să-i audă…
Să ne fi „asurzit” vorbele goale ale aleșilor?
Să nu uităm că alegerea ne aparține…
Niște „demni” urmași ai dacilor se gândiră că nu strică să dea la popor urmă de oscior. Osul cel mare îl păstrează pentru ei.
Cică nu se cade ca populimea să aibă ciolanul la discreție…
Iarăși vorbesc de unul singur. Nu-i bai, uneori și vorbele spuse în van pot avea ecou…
Ciolănisme…
Când e vorba de ciolan
„Competenții” se adună
În gura mare să-ți spună
Că ești un mare golan.
Golănisme…
Ca să-i dai de căpătâi
Zbieri degeaba în piață
Credințele-ți de o viață…
Golan ești. Golan rămâi!
Democratisme…
Cică-n spirit „democrat”
Hoții s-au cam aliat
Și cu „legea”-n mână fură
Fără să aibă măsură.
Tâmpisme…
E clar că m-am tâmpit urât de tot
Când beau o bere și-n gânduri mă socot
Că sunt deșteptul acestei planete
Ce-abia așteaptă doar deștepți să fete…
Ce rău v-am făcut, prieteni de blog, de nu-mi răspundeți la aiureli? Ce cuvinte nelalocul lor am rostit?
S-a întâmplat ceva cu Dan?!!De cca o săptămână nu se mai publica nimic!,Tu,Francisc,ce spui?…
Am spus mai sus, Marcele….
Se pare ca esti cam ocupat,nu?Totusi eu cred ca ceva nu-i in regula pe la acest indragit blog! Stiu ca Dan e prins in treburile sale profesionale si ca blogu-i doar un hobi.Asa si e.Dar noi ce facem?!!Greva?!!!….
Nici vorbă de grevă, Marcele! Scriem în continuare păreri citite doar de noi doi și ne amăgim că lucrurile se pot schimba. Nu avem dreptul să-l acuzăm pe Dan că nu ne bagă în seamă…
Domnul Dan și al său blog
Nu se împacă deloc
Cu ce spun, ca o părere,
Marii băutori de bere.
De ce crezi că scrierile tale sunt importante? De ce cred că rimele mele sunt de citit? Vezi cum e viața asta? Treci prin ea fără să știi de ce nu o poți determina…
Zi mulțam că încă mai poți scrie gânduri pe care nu le citește nimeni într-o lume „ocupată” de orice altceva în afară de gândire. Viața e un dar, dar prea puțini dintre noi înțeleg asta. Toți se înghesuie să adune averi, uitând că averile nu încap în groapă.
Avere
În viața mea fără de căpătâi
Am fost un Francisc (cică cel dintâi!)
Ce-a tot crezut că singura avere
Este să ai doar dreptul la părere…
Ca să nu mai spui că nu am ce face, scriu încă o pereche de rime inutile:
Ocupație
E clar că sunt „ocupat”
Să înot într-un rahat
Sperând (e clar că în van)
S-ajung și eu la liman…
Țărmul făgăduinței
Toți promit că într-o zi
Tare bine vom trăi.
Numa’ că uită să spună
Că-’ntre timp averi adună…
Definiția hoției
Nu poți spune că e „blat”
Dacă ai un doctorat
Obținut prin plagiat…
Cine spune c-ai furat?
Cred că e cazul să nu mai zic tot ce-mi trece prin limbă. E vremea să pun capac vorbelor care îmi plac și să pun zăbala-n gură vorbelor fără măsură…
Zi bună vă doresc, prieteni!
Multumim ,amice! Mergem inainte….
Da, Marcele!
Mergem înainte
Cu fruntea sus și cu nădejdea jos
Spunând cuvinte ce sunt de prisos
Noi înainte mergem stând pe loc
Plângând că-n viață n-am avut noroc…
Nu pricep de ce folosești mulțamul la plural, dragă Marcel…
Ca să ne întoarcem la tema articolului:
Înainte era mai bine…
Dacii liberi și frumoși
Acceptă (răzând ca proștii)
Să-i conducă numa’ foștii
De la naftalină scoși.
E bine că-i rău…
Când vezi că în jurul tău
Mincinoșii-s la putere
Cu năduf spui o părere:
Bine e că nu-i mai rău!
Hobby-uri românești
Cetățeanului român
Îi place al naibii, tată,
Sluj să facă la stăpân
Mereu și încă o dată!
Sunt guraliv de felul meu și nu pot fi oprit din vorbărie atunci când îmi potolesc setea cu bere. O fac în fiecare zi. Setoșii ca mine nu-și pot astâmpăra vreodată setea de adevăr. Adevărul meu, desigur…
Adevărul celorlalți e diferit. Majoritatea e de acord că Ciucă și Ciolacu ne conduc spre zări senine (iarăși am dat-o pe politică, băga-mi-aș!) și aplaudă cu entuziasm măsurile menite să ne scoată din criză.
Am tot spus și o să mai spun că locul băieților ăstora nu e la guvernare, ci la Rahova…
Ce zici, Marcele? Îți plac aiurelile mele?
Sfânta bere
Zic și eu, ca să nu tac
Și să-mi fac și azi pe plac:
Nu poți să ai o părere
De nu bei măcar o bere…
Întrebare
Cine dracu’ să te-asculte
Atunci când înghiți prea multe?
Bea-ți berea trăind în pace
Că știu alții cum se face…
Zi și tu măcar o vorbă, domnule Dan. Nu cred că poți ignora spusele mele la bere…
,,AIURELILE”tale sunt f plăcute și ne mai scot din monotonie…
ba frate, ce se mai intampla cu ala din maneaua lu iisus hristos?
Te-a doborat caldura de nu mai spui nimic?!Despre buna noastra gazda oare ce as mai putea sa zic?!Zau,ma ingrijoreaza cvasi-totala sa lipsa!….Pe tine,nu?
Știi cum e, Marc? Uneori, mai ales în zi de sărbătoare (ieri am sărbătorit pe Pătru și Pavel!) te mai „ascunzi” și la umbră, ca să nu zică cineva că ești bătut în cap. Vorba aia: ce-i mult strică (sau vorba lungă e sărăcia omului)!
Pe mine nu mă îngrijorează lipsa de la comentarii a lui Dan. Omul a zis că nu mai are destul timp pentru blog și trebuie să acceptăm asta. Atâta vreme cât scrierile ne apar pe blog (chiar dacă cu un pic de întârziere) nu avem de ce să ne plângem.
Mult mai indicat ar fi să ne întrebăm de ce nu mai intră și alți cititori (în caz că există, desigur!) în dialogul nostru. Primul răspuns ce îmi vine pe limbă este că taclalele noastre chiar sunt doar niște palavre…
Moleșeală…
Ce aș mai putea să zic?
Hai să mai spun un nimic:
Nu căldura mă doboară
Când șmenarii mă-mpresoară…
Păi ai cui urmași să fim dacă nu ai dacilor, că doar n-om fi ai celor care, în trecere, s-au oprit să se pișe la rădăcina vreunui copac! Oprescu nu-i vreun filozof, așa că mai bate și câmpii uneori cum ar fi atunci când spunea că “…ai șapte ani de-acasă, dacă nu scuipi semințe pe stradă…”. Noi cei care trudim aici și avem părinții, bunicii, străbunicii în pământul ăsta numit România suntem urmașii celor care în urmă cu mii de ani au trudit și și-au lăsat oasele, alături de înaintașii lor, tot aici, în pământul pe care pe-atunci îi ziceau Dacia! Pământul ăsta, numit Patrie, e plămădit din trupurile celor care l-au hrănit de-a lungul vremii și de care sufletele acestora sunt legate, veghindu-l. Da, în mod cert suntem urmașii dacilor, că doar n-om fi înaintașii lor!
România e patria mea pentru că aici m-am născut, domnule Civi, dar asta nu înseamnă că sunt fiu de dac. Străbunii mei se trag din Bohemia și s-au strămutat în Banat în 1826, pe-atunci parte a imperiului austriac și mai apoi, până în 1918, al celui Austro-Ungar.
Să nu credeți cumva că nu simt românește. Cum aș putea simți altfel când bunicii mei au luptat pentru țară în al doilea război mondial, unul dintre ei fiind rănit pe Don?
Până la urmă, ce mare chestie e să fii urmaș de dac? A! Ăștia erau cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci! Cum să nu te mândrești cu „vitejia” și „dreptatea” lor? Mai ales a unuia ca Sorin Oprescu…
Eu mă tot întreb de trei decenii cum se face că în „avântul nostru revoluționar” nu reușim să încoronăm dreptatea și ridicăm în slăvi tot felul de parveniți. Nu dau nume, că iarăși îmi spuneți că fac propagandă electorală.
Haideți să încercăm o judecată dreaptă, cu toată strâmbătatea în care stăm: ce mai înseamnă patriotismul într-o lume „democratică” în care contează doar grosimea bâtei cu care unii dă în cap altora? De-a lungul istoriei sale omenirea nu a avut parte niciodată de concordie. „Armonia” a fost mereu impusă cu arma, începând cu sulița și arcul și terminând cu rachetele balistice și avionul invizibil…
Îmi pare nespus de bine că mai comentați din când în când pe acest blog, domnule Civi. Ar fi bine (după părerea mea) să o faceți mai des, fiindcă dialogul e singura cale spre înțelegere. Părerile noastre nu prea coincid, dar contradicția e mama progresului…
Să ne contrazicem, așadar.
„Plămădeala” patriei…
-poezie „patriotică”-
De la Traian și Decebal
Patria noastră e „pe val”
Și Maica Domnului, divina,
E singura ce poartă vina
Că n-am ajuns la cașcaval…
Nu știu de ce nu reușim
Un aluat să plămădim
În care „drojdia” cetății
N-ajunge fruntea societății…
Știm oare să mai și gândim?
Unde găsim acel ferment
Ce face din trecut prezent
Și viitorul să dospească
În societatea românească?
Chiar suntem un popor dement…
De când ne știm tot plămădim
Minciuna-n care tot trăim
Spunând că alții poartă vina
Și doar a lor este pricina
Că noi nu știm să construim…
Din plămădeală-n plămădeală
Ideile nu se mai scoală
Și-oricâtă drojdie ai pune
N-ai argumente să poți spune
Că n-ai mușcat din păcăleală…
Francisc, 8 iulie 2022-
Știți că-mi vine vorba la gură odată cu berea, domnule Civi. E clar că abuzez de spumele ei…
Spuneți-mi, cu mâna pe inimă: vă place rânduiala în care trăim?
Rânduială…
Rându-i rând și nu știm când
Ajungem și noi la rând
Ca să facem cinstea lege
Și din adevăr un rege…
Adevăr
Adevăru’-adevărat
E că cei ce au furat
Se pricep la șmechereală
Fără să meargă la școală
Și-n „școlarizarea” lor
Înțeles-au într-un cor
Că poporu’-abia așteaptă
S-audă minciuna dreaptă.
Ca să ne arate drumul
Diplomele-s cu duiumul;
Ce dacă la un moment dat
Au făcut un plagiat?
Hoția nu e hoție-n
Scumpa noastră Românie…
Poți să-ți faci orice plăcere
Atunci când ești la putere.
Definiția puterii
Măi băieți, ce dracu’ vreți?
Chiar credeți că mai puteți
Să ne faceți loc de milă
Trântind o biată ștampilă?
M-am întors, prieteni. E
Weekend…
Vinerea în Primărie
Bate vântul la amiază…
E normal, fiindcă se știe
Că doar fraierii lucrează…
Reprezentare
Unii, mult prea mulți la număr
Au pus umăr lângă umăr
Ca să clădească un stat
Fără urmă de păcat…
Păcătoșii…
Ce s-aleagă păcătoșii
Între două rele?
Mai bine facem pe proștii
Și trăim cu ele…
Nu-mi stă în obicei să scuip semințe pe stradă, domnule Civi. Prefer potrivirile unor cuvinte de neînțeles. Nu mă aștept să pricepeți ce am vrut să spun, dar cred că aveți tot ce trebuie ca să înțelegeți ce vreau să zic. Nu condamn pe nimeni, deși ar trebui. Scriu doar niște rime:
Diferență
Unii sunt mai „speciali”
Alții au rămas golani…
Mai întreabă cineva
De ce treaba e așa?
O fi interesant și poate chiar de folos să discutăm, însă discuțiile trebuie purtate cu noimă, domnule Francisc. Bunăoară, strămoșii dvs. erau în Boemia pe vremea marelui rege Burebista, pentru că pe vremea aia nu existau nici Austria, nici Ungaria și nici pretinsele lor imperii? EU nu am zis că sunteți “fiu de dac”, ci că “suntem urmașii dacilor” noi cei care numim “patrie” același pământ pe care și dacii îl aveau ca patrie. Asta înseamnă(!) că dacii sunt înaintași, iar noi suntem urmași. Al cui fiu sunteți dvs.(?), dvs. trebuie să știți cel mai bine și nu am de gând să vă contrazic în vreun fel. În fine, “cei șapte ani de-acasă” reprezintă “cheia” în care orice ins descifrează și asimilează orice-nseamnă educație ulterioară și se numește “creștere” (v. a avea bună creștere). Aia cu “să nu scuipi semințe pe stradă” nu trebuie să te-nvețe cineva, ci o realizezi de unul singur dacă “ai bună creștere”, adică dacă ai respect de sine și față de cei din jur.
Sunt de acord că orice discuție trebuie să aibă o noimă, domnule Civi. Dumneavoastră încercați să mă lămuriți că marele rege Burebista e înaintașul meu, eu încerc să vă spun că nu sunt urmașul lui. Nu toți trăitorii meleagului mioritic sunt fii de daci.
Haideți să nu exagerăm. Putem trăi împreună fără să fim toți cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci…
Haideți domnule Francisc, fiți mai flexibil și nu vă cantonați în înțelesul de “odraslă”, pentru că urmașî ai dacilor suntem prin faptul că am moștenit, prin părinții noștri, pământul sfânt al patriei pe care ei l-au înnobilat cu munca, cu sângele și cu oasele lor. Avem aceeași patrie și avem obligația să fim cei mai viteji și cei mai drepți cinstind-o și apărând-o pentru ca la rândul nostru să o putem lăsa moștenire urmașilor noștri. La urma urmei toți avem aceeași sorginte fie ea de la Adam și Eva, sau din praf de stele. Și-apoi, Burebista era rege, astfel încât urmaș al Marelui Rege Burebista este Iohannis în calitatea sa de “actual lider al națiunii”, nicidecum dvs. Poate cine știe, la următoarele alegeri românii or să meargă la urne cu gândul la Burebista, nu visând la “schengen”. Gândiți-vă și convingeți-vă singur, pentru că EU nu încerc altceva decât să mă fac cât mai bine înțeles în ceea ce spun, nu să vă torn lozinci pe care dvs. să le intonați aidoma.