“Aproape de paradis”, dar să nu rămână doar un vis!
“Aproape de paradis”, dar să nu rămână doar un vis!
Am reprodus întocmai titlul de pe prima pagină din Gazeta Sporturilor de azi, cu bucuria firească a oricărui iubitor al “sportului rege” (cum i se mai spune fotbalului), simpatizant al FCSB-ului (cu greu pronunț acesta forțată denumire!) sau simplu iubitor al sportului din România! O bucurie mare, consider eu, de multă vreme visată și dorită, dar mereu neîmplinită!
Motivele și cauzele, probabil le cunoașteți. Acum însă nu-i cazul să ni le mai reamintim. Nici să le mai scormonim. Este însă momentul să ne bucurăm, să fim chiar și mândrii (cum tot spun unii, justificat sau nu!) de noi, mai exact de o asemenea echipa care, lucizi fiind, să recunoaștem totuși, că n-a ajuns de pe acum în… paradis, da-i tare aproape de acest atât de mult dorit reper!
Bravo lor, jucătorilor, bravo lui Dică, un veritabil și adevărat stelist (na, c-am scăpat-o, dar pt mine, tot Steaua e!) și întregului staff, tuturor celor care au muncit (și aproape că au reușit) să închege o echipă competitivă (indiferent de rezultatele de până acum din Ligă), pe măsura marilor (da, așa-i) investiții financiare făcute în ani!
E firesc aici, să nu-l omitem pe Gigi Becali, pe care, nu de puține ori, l-am tot criticat, nu numai eu, dar și chiar întreaga presă (sportivă sau nu), dar care, iată, s-a dovedit un adevărat patron, prin tot ce a făcut (mai ales în acest an) și face, pentru această talentată și iubită grupare sportivă!
Bravo, domnule Gigi! Eforturile-ți vor fi, sper, răsplătite din plin! Însă, mare, mare atenție, să nu carecumva să pățim precum spune proverbul “Să nu zici hop, până nu sari!”… Pentru aceasta însă-i nevoie de multă seriozitate și perseverență, atât din partea combatanților (jucătorilor), cât și din partea tuturor celor care doresc (și pot) să ducă echips FCSB, nu numai la… un pas de paradis, ci chiar acolo, în grupele Champions Ligue! Ar fi mare păcat să ne înecăm, precum (știți dvs cine, dar eu n-o spun ca nu care cumva să fiu acuzat de discriminare!)… la mal!
Faceți, dragii mei (și nu numai) încă un mare efort și precis, veți fi în… PARADIS! În paradisul (și visul) oricărui fotbalist. Mai ales din România noastră, dintr-o țară parcă făcută numai cu nesfârșite și căutate probleme, cu necazuri și nevoi, și rare ori cu bucurii! Faceți-le voi, steliștilor!…
Autor: Marc Ciubotaru – (Guest Post)
4 comentarii la ““Aproape de paradis”, dar să nu rămână doar un vis!”
Acum dupa aceste indemnuri si laude (meritate) binevenite in urma jocului prestat in compania unei echipe de top, cum este Sporting Lisabona, cu numerosi fotbalisti, titulari in echipa reprezentativa Portugaliei, campioana europeana, se cuvine sa fim foarte lucizi si realisti in pregatiri, fotbalistii, iar noi, si altii ca noi, in comentarii! Pentru ca, sa recunoastem, a fost doar un meci nul, sub aspectul scorului, ceea ce, daca ne gandim la jocul din retur, acest nul, nu-i destul! Altfel ar fi fost daca era, spre exemplu, un 1-1 sau 2-2. Acum ne trebuie neaparat victoria! Victoria care sa ne duca in mult visatul paradis! Deci sa nu prea facem mult tam-tam, fara rost si cu argumentele unor foste rezultate, sau ale unor asa zise… traditii. Toate acestea-s fara nici un rost! Fotbalul, se stie, fara goluri, n-are farmec, parca nici nu-i fotbal! Imaginea artistica-i la gimnastica, nu la fotbal! Aici, in acest joc, primeaza golul nu frumusetea disputei. Mai mult, in euforia cvazi generala generata dupa jocul de la Lisabona, foarte multi spun ca actuala echipa FCSB, este aproape de valoarea Stelei lui Lacatus, Ducadam, Boloni et compani! Nu, dragii mei, nu-i inca timpul si, mai ales momentul acestei comparatii. Intre cele doua echipe, de atunci si de acum, distanta-i de ani lumina! Suficient doar sa ne reamintim ca acea minunata echipa, o stiai si noaptea-n vis sau dupa ce te trezeai! O stiai pe derost! Acum? E greu de incercat, dar mai ales de comparat! Asadar, rabdare si luciditate! Adaugati, neaparat, si valoare pentru ca in final sa fim cu totii in… paradis!
Sper sa mearga cat mai departe. Pentru mine exista o singura echipa Steaua, cea a lui Becali.
Bafta Steaua!
Nu numai pentru dv,dle Severus!Steaua-i stea ,pentru f multa lume,ori unde s-ar duce.Dar,cum spuneam si trebuie sa recunosc,am ceva emotii!Sa dea Domnul,dar in primul rand,jucatorii,sa mi se infirme temerile!Acest 0-0 este f periculos si ne sigur!
Cat priveste echipa lui Hagi,camioana(!!),nimic altceva decat… adevarata ei,, valoare”si mediocritatea actuala a fotbalului romanesc!Intr-un campionat puternic,cu jucatori pe masura,ar fi fost imposibila o asemenea …campuioana!Baietii de acolo,realizarile si bunele intentii ale ,,regelui”(cumii tot ii spunem),sunt relevante,chiar de salutat si admirat.Dar nu suficiente pentru o echipa campioana a unei tari!Zau,e penibil!Asta-i parerea mea!…
Visul a devenit coșmar, Marc! Suntem prea prea mici pentru a emite pretenții. Temerile mele s-au adeverit: Steaua rămâne singura echipă ce mai poate să „spele” onoarea fotbalului românesc. Tragerea la sorți îi e favorabilă. Dacă nici în acest sezon nu se califică în „primăvara europeană” atunci nu mai e nimic de sperat.
Mă gândeam să fac un bilanț al rezultatelor echipelor noastre în Europa, dar mă las păgubaș. La câte goluri au încasat, socoteala e inutilă…