Well, suntem din nou “la muncă”, de săptămâna viitoare încep iarăşi problemele, stresul cotidian şi greaţa imensă pentru politicienii din România.
Probleme de care, am reuşit, cu mare greu, să uit câteva zile …
Mi-am început vacanţa extrem de prost şi am terminat-o deloc mulţumitor. Important este că, măcar pentru câteva zile am reuşit să mă “deconectez” de realitatea destul de urâtă generată de “trăitul în România”.

Mai demult, mă amuzau “discuţiile despre vreme” (starea vremii) ale celor mai în vârstă decât mine. Am ajuns să constat că … vremea a început să devină un factor important şi pentru mine. Cred că este o chestiune ce “vine” odată cu vârsta (probabil!?). Pe zi ce trece sunt mai sensibil la temperaturile prea ridicate, ori la cele prea scăzute. Îmi displac extremele. parcă nu-mi mai place aşa de mult ploaia, ca în tinereţe, pentru că: îmi ud pantofii, hainele, străzile din oraş devin extrem de aglomerate (toată lumea “ia maşina”), nu mai găseşti un taxi liber, etc…

Şi tot pe vremuri, râdeam în barbă când se văitau bătrânii “că-i doare ceva” din cauza faptului că “se schimbă vremea”. Nu vedeam legătura dintre vreo durere fizică şi vreme!?
Nu ştiu dacă din cauza vremii ori nu, dar parcă (cel puţin) disconfortul începe să-şi facă simţită prezenţa.

Asta este …. Vine toamna. Şi la propriu şi la figurat.
Sper doar, să fie o toamnă frumoasă, fără prea multe probleme.