Da, acum presa-i liberă! La ce?
Da, acum presa-i libera! La ce?
Este într-adevăr liberă la dezinformări, la informaţii degradante, la insulte şi calomnii, la scandaluri abjecte, mesaje murdare de interese meschine, vulgarităţi şi la un întreg arsenal de “argumente gazetăreşti” parcă anume menite să producă panică şi îngrijorare. Asta-i, dragii mei, presa liberă nu de azi, de ieri, ci de peste un sfert de secol de democraţie dâmboviţeană!
Dacă stăm şi analizam mai bine, chiar şi partea presei, minoritară, cum se poate constata, a devenit cu timpul, cu sau fără voia ei, un fel de … “subfilială” a telenovelelor şi a scandalurilor de toate felurile! Pe bună dreptate, poate vă întrebaţi: cine-s în fond jurnaliştii de azi?
Din nefericire, aşa cum bine remarcă prof.univ. Doru Pop, în editorialul sau “Senzaţional! Presa da calitate a murit!” (Adevarul – 29 februarie, a.c.),… de prea multe ori, jurnaliştii de la noi sunt doar nişte instrumente de presiune. Ei sunt nişte “rakeţi” cu instrumente media, bătăuşi de presă, angajaţi mai degrabă pentru abilităţile lor de “karatişti” ai cuvintelor de ocară, decât pentru gradul lor înalt de responsabilitate socială şi probitate morală.
Mă-ntreb: oare mai există acum, în tarişoara noastră, responsabilitate socială, probitate morală? Mai există etică civică şi ruşine în tot ce faci, inreprinzi sau provoci? Mira-m-aş!
Fac referire aici îndeosebi la “scumpii” noştri teleaşti, mai ales din televiziunile comerciale şi nu în totalitatea lor, cei care ţipă în studiouri sau dau afară invitaţii, afişând o morgă (n.r.: aroganță, trufie, îngâmfare) ce se vrea, de regulă, sentenţioasă! Cu timpul, excepţiile îşi transferă succesul dorit fie în alte domenii de activitate, fie, de cele mai multe ori, în spaţiul consacrat. Recte – edituri sau ziaristică scrisă ori cea virtuală. Grosul însă, cum am mai spus, rămâne în continuare semănători de panică şi interese megalomanice, aşa cum le ordonă patronii(directorii) lor înregimentaţi politic!
Nu puţini dintre ei, viitori locatari la “beciul domnesc”! Este mai mult decât evident că presa noastră de acum este manipulată şi manipulatoare politic, cu un rol aproape determinant! Iar gazetarul, indiferent de culoare, spune că are, de fiecare dată, dreptate.
Încerci să-l conteşti? Devii, fără şansă de apel, adversar al libertăţii presei!?! Aşa că, deocamdată, pun punct!…
Autor: Marc Ciubotaru
4 comentarii la “Da, acum presa-i liberă! La ce?”
Total de acord. Am mai scris si eu despre subiect de cateva ori pe blog si zilele urmatoare o sa mai fie inca unul, dar de data asta cu presa locala. E si mai rau acolo decat se vede pe nationale.
Confirm situatia cu presa locala, e dezastru, toti sunt niste pupatori de funduri politice locale, care actioneaza si scriu dupa cum le sunt interesele.
La ce e „liberă” presa, domnule Ciubotaru?… La guduratul pe lângă picioarele stăpânului și la adormirea simțului civic. A patra putere în stat a devenit „zăhărelul” cu care puternicii zilei își dresează cățeii.
Presa noastră cea de toate zilele nu face altceva decât să creeze reflexe Pavloviene: dacă vă e foame de adevăr atunci salivați, stați cuminți în patru labe și dați bucuroși din coadă, căci dresorul tocmai a băgat mâna în buzunarul cu bunătăți.
Libertatea presei e o iluzie, la fel ca libertatea noastră, domnule Marc. Atâta vreme cât ziaristul e plătit de cei ce au cuțitul în mână, orice discuție despre „independența” purtătorului de pix devine inutilă. Câinele de pază al democrației e doar un amărât de cățel ce latră numai la comanda stăpânului…
E totuși bine că mai putem lătra, chiar și la ordin. După ce am urlat vreo 25 de ani precum lupul la lună, lătratul e binevenit. Ne mai rămâne doar scheunatul și băgatul cozii între picioare…
Jurnaliştii de astăzi au învăţat că trebuie să se muleze după ce vrea publicul.
Trist este că majoritatea românilor se hrănesc cu scandaluri, telenovele.